Cind auzi de armata rusa, primul cuvint care iti vine in minte este celebrul „Kalasnikov“, arma letala pe care rusii au folosit-o pentru a invinge, indiferent de inamic si putere militara. Cu toate ca multi il considerau decedat, inventatorul Kalasnikovului, Mihail Kalasnikov, s-a dovedit a fi la fel de activ ca si in tinerete, aparind din nou in public, de data aceasta in rolul de... consilier al vicepremierului Dmitri Rogozin.
Mihail Timofeyevich Kalas­­­ni­­kov s-a nascut in 1919, in Kurya (Altai, Rusia), fiind unul dintre cei 18 copii ai unei familii sarace. In ciuda activitatii sale din timpul maturitatii, Kalasnikov a fost atras de poezie, scriind nu mai putin de sase volume, continuind sa-si cultive aceasta pasiune tot restul vietii. Dupa ce a terminat liceul, Mihail s-a angajat ca ucenic in depozitul Matai, apoi ca functionar tehnic al departamentului de cale ferata Turkestan-Siberian. In 1938, tina­rul Kalasnikov se inroleaza in Armata Rosie, satisfacindu-si stagiul militar intr-un district militar din Kiev, locul unde termina si scoala de mecanica tancurilor. In timpul serviciului militar, acesta a incercat cu succes sa determine numarul de focuri trase de un tanc, concepind si un dispozitiv special pentru pistolul „TT“ pentru a-i spori eficienta in momentul tragerii.
Odata cu inceputul Marelui Razboi Patriotic, Kalasnikov a participat in luptele impotriva fascistilor, fiind comandantul diviziei de tancuri. In octombrie 1941, inventatorul Kalasnikovului este ranit in luptele inversunate de la Bryansk si spitalizat timp de sase luni. Chiar daca ranile erau destul de grave, Mihail nu a renuntat la pasiunea sa nici chiar in spital, acesta proiectind in tot acest timp un pistol-mitraliera. Motivul acestei ambitii iesite din comun era unul cit se poate de intemeiat: crearea unui avantaj pentru armata sovietica in lupta cu nazistii care se foloseau de strategia „Blitzkrieg“(n. red. - o ofensiva militara generalizata, precedata de atacuri aeriene si bombardamente masive, urmate de atacuri foarte rapide).
Dupa iesirea din convalescenta, M.T. Kalasnikov si-a pus in practica ideea indrazneata, fiind directionat catre Institutul de Aviatie moscovit.
In 1942 este proiectat al doilea pistol-mi­traliera de tip Kalasnikov in aceleasi ateliere ale Institutului de Aviatie din Moscova. Anticipind o utilitate deosebita a acestui prototip, cei de la Institutul de Aviatie trimit pistolul-mitraliera pentru referinte la Academia de Munitie Dzerjinski. Aici, expertul in arme de foc si savantul A. A. Blagonravov a devenit interesat de inventia lui Kalasnikov, indrumindu-l pe acesta sa studieze intr-un centru de cercetare din cadrul Armatei Rosii.
Doi ani mai tirziu, Kalasnikov dezvolta un model experimental al unei carabine cu autoincarcare, componentele sale principale devenind baza pentru un nou pistol-mitraliera in 1946, arma care a fost inclusa in dotarea armatei sovietice in 1947. Primind numele de AK-47, noua arma a fost distribuita in toate tarile Uniunii Sovietice, servind apararii vreme de citeva veacuri. Arma automata AK-47 a schimbat peste noapte modul in care se desfasura o confruntare armata: gratie usurintei utilizarii si fiabilitatii, soldatii neatrenati puteau face fata fara probleme armatelor nationale antrenate ani intregi, eficienta atacurilor fiind maxima. Poate cea mai buna exemplificare a acestor atribute a fost in timpul Razboiului din Vietnam: trupele americane, cu ale lor arme M14, au cazut intr-o ambuscada a Viet Cong-ului, ina­micii fiind dotati cu arme automate AK-47, superioare din punct de vedere al numarului de gloante trase pe minut. Toate acestea dovedesc un singur lucru: Kalasnikovul este cea mai buna arma de asalt proiectata vreodata si chiar daca acuratetea nu este atit de mare ca in cazul armelor M16, fiabilitatea si designul simplist au transformat-o intr-o inventie absolut exceptionala...
In toata cariera sa, inventatorul rus a proiectat AKM-ul (Avtomat Kalasnikov Modernizirovanniy), RPK-ul (Ruchnoi Pulemyot Kalasnikova), precum si arme de tip PK (Pulemyot Kalasnikova). Efortul depus pentru a sprijini luptele purtate de armata rusa a fost pe deplin rasplatit de guvern: Kalasnikov a primit de doua ori meritul de Erou al Muncii Socialiste (1958 si 1976), a fost laureat al Premiului Lenin (1964) si al Premiului Stalin (1949), iar in 1969 a devenit colonel si doctor in stiinte tehnice (1971). De asemenea, el a fost decorat cu trei ordine ale lui Lenin, cu Ordinul Marelui Razboi Patriotic Clasa I sau cu Ordinul Stelei Rosii... Cetatean de onoare al orasului sau natal (Kurya) si al orasului Ijevsk (1987), acesta a fost decorat personal de fostul presedinte Boris Eltin cu Ordinul pentru Servicii Distinse in slujba Patriei clasa a II-a, promo­vindu-l in grad de general-maior la implinirea a 75 de ani. In fine, la 90 de ani, inventatorul celei mai folosite arme din lume a fost decorat de Dmitri Medvedev, devenind Erou al Federatiei Ruse.

Regretele unui consilier ministerial...
Astazi, Mihail Kalasnikov este vazut diferit in diverse parti ale lumii. Daca in tarile care si-au cistigat independenta cu ajutorul AK-47, Kalasnikov este un erou national, in majoritatea tarilor din Vest acesta este un personaj negativ, care profita de pe urma mortii altor semeni. Cert este doar ca M.T. Kalasnikov a primit din partea guvernului pentru inventia sa originala o simpla pensie, neavind nicio intentie sa cistige bani de pe urma armei de asalt... Singurii sai bani cistigati provin din drepturile de autor ale unui brand de votca pe care l-a creat, fiind doar un simplu patriot care a avut o singura dorinta: armata rusa sa fie echipata corespunzator.
In 2002, Kalasnikov a marturisit ca este mindru de inventia sa, dar ca este, in acelasi timp, trist pentru ca aceasta a ajuns pe mina teroristilor. Din acest motiv, inventatorul rus ar fi dorit sa creeze o masinarie care sa-i ajute pe fermieri in munca de zi cu zi, decit sa furnizeze criminalilor arme letale. Si chiar a facut-o, obtinind un brevet de inventie pentru o masina de tuns iarba pe care o foloseste pentru a tunde peluza...
De-a lungul vietii sale, parintele legendarei arme rusesti AK-47 a avut doar doua regrete… Primul dintre ele se refera la arma de asalt care i-a adus renumele mondial: AK-47-ului i-a trebuit prea mult timp pentru a ajunge la faza de dezvoltare completa, aceasta intirziere cauzind Rusiei pierderi materiale si omenesti care puteau fi evitate (Uniunea Sovietica a pierdut 20 de milioane de oameni pe cimpul de lupta, cu pretul uciderii a „doar“ cinci milioane de germani…).
Al doilea regret al savantului rus se refera la numarul mare de oameni care au fost ucisi sau raniti cu arma proiectata de el. Intr-un gest de ironie suprema, cel care a creat arma letala a secolului trecut a instituit un fond pentru cei care au fost impuscati in diverse conflicte armate...
Si pentru ca si-a pastrat acelasi dinamism ca in tinerete, Mihail Kalasnikov a acceptat recent propunerea noului
vicepremier rus pentru industria apara­rii, Dmitri Rogozin, devenind consilier la 92 de ani. Oferta colaborarii a fost facuta in timpul vizitei la fabrica Ijmas din orasul Ijevsk, unde sint produse armele automate Kalasnikov, vicepremierul rus declarind ca va avea un singur consilier in Rusia: Kalasnikov. Succesul AK-47 a intrat in legenda in toamna anului 2011, cind seful Statului Major rus, Nikolai Makarov, a recunoscut ca Ministerul Apararii a incetat sa mai cumpere arme AK-47 din cauza stocurilor prea mari, acestea fiind inlocuite cu modele noi, mai mici si mai usoare…