A stiut sa domine evenimentele folosindu-se de frumusetea, de argumentele tintite si de gratia care atragea asupra-i privirile celor mai sclipitoare minti ale secolului al XX-lea. Cu o inteligenta sclipitoare si o eleganta a scriiturii care i-au adus la picioare cei mai mari scriitori ai epocii sale, Martha Bibescu a fost, fara doar si poate, una din cele mai admirate si curtate femei ale Bucurestiului. Dincolo de personalitatea fascinanta, povestea vietii sale este un exemplu de conduita dominata de ambitie si simplitate...
Martha Bibescu a crescut intr-o familie pentru care respectul si educatia vor deveni deziderate permanente: mama sa, Smaranda Mavrocordat, era descendenta uneia dintre cele mai importante familii princiare ale secolului al XVIII-lea, iar tatal sau, Ion Lahovary, era ministru de externe. Dupa moartea fratelui sau mai mare, Martha Lahovary incepe sa fie neglijata de mama sa, astfel ca de educatia ei se vor ocupa profesorii si guvernantele, dar si personalul unei minastiri din Belgia. Mai tirziu, in formarea micutei Martha va interveni bunicul din partea mamei, printul Alexandru Mavrocordat, ajutind-o sa deprinda placerea lecturii si sa pretuiasca independenta.
Profitind de vizitele diplomatice ale tatalui sau, Martha a luat contact cu diverse culturi si civilizatii, invatind sa vorbeasca si sa gindeasca. Sigura pe sine, inteligenta si frumoasa, viitoarea printesa Bibescu este remarcata de regina Elisabeta a Romaniei, care o foloseste drept model pentru pictura murala a bisericii din
Curtea de Arges, dar si de regina Maria si de regele Ferdinand.
Nici nu implinise 16 ani, cind Martha Lahovary il accepta in viata sa pe cuceritorul print George Valentin Bibescu, nepotul lui Gheorghe Bibescu, domn al Munteniei. Ca orice casatorie in care era implicat un minor, cei doi indragostiti au trebuit sa astepte dispensa Vaticanului. In tot acest rastimp, cuplul a locuit in castelul de la Posada, sub obladuirea printesei de Beauffremont, Henriette de Caraman-Chimay, nepoata lui Napoleon I si mama printului Bibescu. Intr-un final, unirea destinelor celor doua fete princiare a avut loc cu mare fast, la Biserica Domnita Balasa...

Literatura si „spionajul“, arme de aparare ale constiintei
Dorinta de independenta si situatia materiala stabila, dublate de o iubire patimasa, au transformat „fetiscana“ de numai 16 ani intr-una dintre cele mai influente femei ale timpului sau... Cu o avere ce cuprindea domeniile de la Posada si Mogosoaia, cu al sau Palat brincovenesc, dar si fabrica de ciment Comarnic, printul George Bibescu se
bucura de respectul cercurilor mondene bucurestene si straine, respect pe care il primea acum si doamna Bibescu. Prin intermediul noii lumi in care traia, Martha Bibescu a cunoscut impresionanta literatura franceza si o noua cultura, diferita de „matricea est-europeana“ (a vizitat Persia si Egiptul, calatorii pe care ulterior avea sa le descrie, la indemnul lui Maurice Barres, in Les Huit Paradis, opera sa de debut).
Din momentul in care a primit premiul Academiei Franceze pentru Les Huit Paradis si atingerea „sacra“ a lui Marcel Proust, printesa Bibescu a devenit o obisnuita a saloanelor in care isi dadeau intilnire elitele spiritualitatii europene. Guillaume Apollinaire si Anatole France au fost printre primii care au remarcat puritatea ireala a scriiturii Marthei Bibescu, in timp ce Marcel Proust, de obicei sarcastic, i s-a adresat autoarei: „Sinteti un scriitor desavirsit, (...), prin scriitor intelegem atitia artisti reuniti: un prozator, un parfumer, un decorator, un muzician, un sculptor, un poet...“.
Sub influenta acestor titani ai literaturii universale, printesa va scrie enorm, de la romane autobiografice si istorice la evocari, versuri, cugetari si scrisori, multe dintre ele publicate sub pseudonimul Lucille Duclos. Catherine-Paris, premiata de Academia Franceza, Papagalul verde, Katia - demonul albastru sau Izvor, tara salciilor, precum si Corespondenta cu Paul Claudel, ii vor aduce primirea in Academia Regala Belgiei, precum si acordarea Legiunii de Onoare, in 1962. De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca, in 1955, printesa Martha devine si membra a Academiei Regale de limba si literatura franceza din Bruxelles, luindu-i locul contesei Ana de Noailles...
Admirata de poeti si romancieri de talia lui Jean Cocteau, Paul Valéry, François Mauriac, Max Jacob sau Rainer Maria Rilke, Martha nu se poate bucura insa de acest succes rasunator... O fire ambitioasa, printul George Bibescu nu isi poate stapini atractia pentru alte femei, astfel ca Martha se retrage in Algeria, in 1912, cu gindul de a divorta. Pentru a alina suferinta sotiei sale, printul Bibescu revine la sentimente mai bune si-i face acesteia un cadou: pe cind se afla in portul Marsilia, Martha primeste o scrisoare de la printul George prin care o instiinteaza ca ii daruieste Palatul Mogosoaia...
Transformind caritatea intr-o pasiune, timp de doi ani, in timpul ocupatiei germane, Martha Bibescu se dedica ajutorarii oamenilor suferinzi, conducind Spitalul nr. 118, amenajat pe propria cheltuiala in grajdurile S.T.B. de pe strada dr. Grozovici.
Motivata de moartea fulgeratoare a tatalui sau, in 1915, si in acord cu sotul ei, printesa Bibescu incearca sa aduca un anumit „avantaj“ Romaniei si o anumita stabilitate, mentinind un contact permanent cu lordul Thomson, René Jouvenel sau printul mostenitor german. Informatiile furnizate de aceasta Curtii de la Iasi s-au dovedit a fi deosebit de folositoare regelui si guvernului de uniune nationala... In ciuda acestui act strategic, sotia printului Bibescu a atras asupra sa ostilitatea administratiei de ocupatie, germanii incendiindu-i castelul de la Posada ca replica la adresa actelor de „spionaj“.

In compania lui Winston Churchill si a lui Charles de Gaulle...
Centru al intrigilor politice europene, Martha Bibescu a avut o imensa putere de fascinatie, ajungind sa aiba relatii cu diverse personalitati marcante. Printre acestea s-au numarat Charles-Louis, print de Beauvau Caron, regele Spaniei, Alfons al XIII-lea sau lordul Christopher Thomp­son, cel care o va initia in tainele spionajului... Dincolo de aceste aventuri pasagere, din 1920 pina in 1965, Martha devine una dintre cele mai bune prietene ale lui Winston Churchill, iar in 1963, consilier al presedintelui francez Charles de Gaulle in problema romaneasca. Charles de Gaulle nu a putut decit sa afirme emotionat: „Pentru mine, personificati Europa“...
In perioada interbelica, cunoscuta printesa si George Valentin Bibescu si-au trait viata oscilind intre cele doua resedinte din Romania, Palatul Mogosoaia si Posada, si locuinta din Paris. De altfel, in acelasi interval temporal a avut loc prelungirea accesului pe scena politica europeana si romaneasca, dar si apropierea de Elena Lupescu, o alta figura impunatoare a acelor vremuri.
Pe 2 iulie 1941, printul George Bibescu moare in urma unui cancer pulmonar, iar printesa Martha, devastata de durerea pierderii suferite, fuge din tara patru ani mai tirziu, initial in Anglia, apoi la Paris, stabilindu-se intr-un apartament din celebrul hotel Ritz.
In urma, comunistii confisca averea familiei, iar printesa incepe sa scrie pentru a putea supravietui. Fiica sa, Valentina, care ramasese in tara, este inchisa, revazindu-si mama de abia in 1958...
Ziua de 28 noiembrie 1973 aduce sfir­situl aventurii lumesti a celei mai importante figuri a culturii romane din secolul al XX-lea, Martha Bibescu traindu-si ultimele zile la Paris, fiind inmormintata in cimitirul Père-Lachaise din Paris alaturi de Ana, contesa de Noailles.