Corina Martin, presedinta Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) si, Asociatiei Litoral-Delta Dunarii, a afirmat recent ca patronatele din turism nu mai sustin necesitatea existentei unui minister de resort, avand o serie de explicatii pentru aceasta optiune pe care a lansat-o in public.

De ce nu minister, ci autoritate? Ce anume v-a determinat sa ajungeti la aceasta concluzie?
Foarte simplu: asa cum spunea master-planul pentru turismul romanesc, comandat si platit de Guvernul Romaniei, in 2007, si realizat de expertii Organizatiei Mondiale a Turismului, in Romania nu este nevoie de un minister, ci de Organizatia Romana de Turism. Este ceea ce ANAT cere de doi ani. In toate amendamentele depuse, noi am inclus aceasta solicitare, iar lucrurile ar trebui sa stea astfel: autoritatea ar trebui sa se ocupe strict cu reglementarea, cu crearea cadrului legislativ, sa stabileasca in ce fel sa se desfasoare turismul in Romania. In schimb, in privinta promovarii turismului, aceasta ar trebui facuta nu de un minister, asa cum se intampla acum, ci prin voturi din partea fiecarei structuri. Astfel, nu am mai lasa aceasta decizie strict la nivelul ministerului public. Pe noi ne nemultumeste faptul ca, in general, cei care au condus ministerul de-a lungul timpului au simulat doar un dialog cu patronatele. Ne vom face propria strategie, apoi vom invita toate partidele politice sa-si asume public aceasta strategie, pentru ca, la 20 de ani dupa revolutie, simtim ca acum contam si mai putin decat contam cu ani in urma, ca destinatie turistica. Din acest motiv, vrem sa dictam mediului politic ce trebuie sa faca pentru a promova Romania ca destinatie turistica, si nu invers, asa cum se intampla acum.

Aceasta situatie este cauzata de proasta gestionare facuta de minister?
Nu m-am referit la ultimul mandat, ci la toate mandatele. Intamplator, in mandatul Elenei Udrea am reusit sa facem cativa pasi inainte. Nu spun ca a existat o consultare extraordinara, pentru ca, din pacate, mai este mult pana la o strategie profesionista. Lucrurile trebuie sa se desfasoare cu o implicare mult mai mare din partea patronatelor. Nu suntem multumiti, pentru ca vocea noastra nu conteaza, chiar daca se aude, si, in final, deciziile se iau de catre functionarii publici, la acest minister. Noi vrem sa scoatem aceste decizii, mai ales cele legate de promovare si de folosirea banilor de promovare, din mana unui minister public, acolo unde intotdeauna va fi o persoana politica, deci si o decizie politica. De asemenea, vrem sa aducem aceasta decizie in mana unui parteneriat public-privat, acolo unde votul nostru sa conteze cu adevarat si sa poata sa decida cum se cheltuiesc banii pentru promovarea destinatiei Romania. Ultimii 22 de ani ne-au aratat ca implicarea politicului in privat ne-a adus intr-o situatie care nu ne onoreaza. In 1990, cand eu am intrat in turism de pe bancile ASE-ului, imi amintesc ca la noi pe litoral, de exemplu, in Neptun nu calca picior de roman, iar pe aeroportul din Constanta aterizau nenumarate chartere in timpul unei saptamani, ceea ce, din pacate, nu se mai intampla acum. Aceasta comparatie cred ca este elocventa.

Am fost de multe ori in Bulgaria, am discutat cu hotelierii si cu agentii de turism de acolo si am aflat ca pe litoralul lor au investit germanii. De ce nu s-a putut face acelasi lucru si la noi?
Nu s-a putut intampla acest lucru pentru ca noi am avut o forma de privatizare defectuoasa in acel moment. Fiecare unitate de cazare a ajuns la o unitate comerciala, restaurantul a ajuns la alta unitate, iar, de cele mai multe ori, barul sau piscina a ajuns la un tert. Din fericire, pe litoralul bulgaresc s-a putut negocia in corpore, astfel incat s-a discutat la nivelul unei intregi statiuni si nu pentru fiecare unitate comerciala, ceea ce face negocierea extrem de dificila. La bulgari au venit tour-operatorii germani, cu Banca Nationala a Germaniei, iar ei au impus conditiile. A existat si o intelegere: ei au spus ca vor aduce banii germani, managerii germani si, bineinteles, turistii germani, daca bulgarii vor face ceea ce spun ei, iar tarifele pentru piata germana vor fi extrem de mici, preferentiale, incepand cu sume, intr-adevar, imbatabile, pe care nu le putem avea pe litoralul romanesc. Astfel s-a dezvoltat litoralul bulgaresc. Legislatia din Bulgaria, nivelul taxelor si impozitelor, TVA-ul mult mai mic decat la noi – nu doar in Bulgaria, ci in toate tarile balcanice – costurile materiei prime, costurile utilitatilor, toate sunt de doua-trei ori mai mici decat in Romania. Nu se poate face o comparatie intre noi si ei, pornind de la aceste conditii.

Pe vremea cand exista ANT-ul, in locul ministerului, existau, practic, aceleasi probleme. In aceste conditii, ce va determina sa credeti ca lucrurile s-ar putea schimba, daca se face trecerea la o autoritate?
Autoritatea despre care vorbesc ar ramane cu un rol minim. Noi vrem sa reducem rolul autoritatii publice. Evident ca, daca-i reducem rolul, nu s-ar mai putea numi minister, ci ar deveni o simpla autoritate nationala, unde deciziile trebuie sa se ia foarte repede si strict pe legislatie si pe reglementare. Clasificarea hoteliera si licentierea agentiilor de turism s-ar da catre autoritatile locale, adica s-ar rezolva problema descentralizarii, o problema extrem de importanta. Clasificarea ar trebui sa se faca local, de catre consiliul local, in parteneriat cu patronatul hotelier. Promovarea s-ar duce catre parteneriatul public-privat, nu ar mai ramane la aceasta autoritate nationala. Va dau exemplul Asociatiei Litoral-Delta Dunarii, pe care o conduc de cinci ani: a fost creata tocmai in anul in care, abuziv, plajele au fost luate din mana hotelierilor de pe litoral si aruncate in licitatii publice – problema care nu s-a rezolvat nici pana in acest moment –, atunci am creat acest parteneriat public-privat, care a devenit un model in Romania. Dupa aceea am creat si alte asociatii, in toate destinatiile majore din tara. Nu am inventat eu acest model, ci l-am gasit in master-planul pentru turism, la care si eu am lucrat, alaturi de expertii Organizatiei Mondiale a Turismului. Cheia dezvoltarii turismului romanesc este parteneriatul public-privat. In aceasta asociatie stau la aceeasi masa toti primarii de pe Litoral, presedintele CJ Constanta, Aeroportul Constanta - pentru ca am dezvoltat traficul aerian, am triplat numarul de zboruri si avem contracte in continuare, Portul Constanta - pentru ca avem turism de croaziera, de care nu se intereseaza nimeni la Bucuresti, ci doar noi, aici, pe local, hotelierii de pe Litoral, Camera de Comert, ANAT-ul, iar de doi ani am adus langa noi si Delta Dunarii. In concluzie, ne promovam ca destinatie turistica. Acesta este modelul si in Austria, unde se face promovarea pe landuri, prin asociatii care reprezinta parteneriatul public-privat, pentru ca nimeni nu stie mai bine cum trebuie facuta promovarea decat cei direct implicati.