Nicolae Timofti, un presedinte cu o misiune imposibila
    POZA:
   
 

Nicolae Timofti, un presedinte cu o misiune imposibila

Doua parlamente dizolvate, trei ani de instabilitate politica si un stat care tanjeste dupa un drum comun cu cel al statelor aflate deja in UE. Toate acestea au devenit istorie de vineri, 16 martie, cand Republica Moldova si-a ales, in sfarsit, un presedinte.

Nicolae Timofti (63 de ani), presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, si-a asumat una dintre cele mai grele misiuni: presedintia unui stat care se afla la confluenta intereselor unor mari puteri economice (Rusia, UE). Dintre cele 62 de voturi obtinute, 58 au fost date de parlamentarii coalitiei de guvernamant de la Chisinau, Alianta pentru Integrare Europeana (AIE). Restul a apartinut unui deputat independent si celor trei parlamentari ai factiunii socialiste conduse de Igor Dodon (fost lider comunist).
Imediat dupa aflarea rezultatelor finale, noul presedinte moldovean a declarat ca a acceptat aceasta responsabilitate „in interesul tarii, pentru linistea si stabilitatea tuturor”, subliniind importanta urmaririi „vectorului european”, dupa sase incercari nereusite de numire a unui sef de stat.
In plus, in primul sau discurs ca presedinte ales, Nicolae Timofti a recunoscut de la inceput ca nu se pricepe la politica si ca „n-a facut niciodata politica si nici n-o sa faca vreodata” si ca este constient ca vine la conducerea unei tari saracite si la un pas de colaps, fiind totusi un proeuropean convins. Pe de alta parte, este de laudat perseverenta celor din conducerea tarii pentru a aduce in prim-plan stabilitatea politica: astfel, in mai si iunie 2009, dupa scrutinul legislativ din 5 aprilie, comunistii s-au aflat la un singur vot distanta de impunerea candidatei Zinaida Greceanii (un viitor presedinte). Insa minunea nu s-a intamplat, si in noiembrie si decembrie 2009, Republica Moldova a fost din nou aproape de a iesi din criza, atunci cand Marian Lupu, candidatul AIE, era favorit la functia de presedinte, dar nu a fost sustinut de comunisti. Parlamentul care l-a ales pe Timofti, format dupa alegerile anticipate din noiembrie 2010, a incercat si el de doua ori sa dea un nou presedinte Moldovei, in noiembrie si decembrie 2011, dar, ca si pana atunci, esecul a fost singurul rezultat de notat. Dovada lipsei de stabilitate politica este si faptul ca Nicolae Timofti este al patrulea presedinte, dupa Mircea Snegur (1990-1996), Petru Lucinschi (1996-2001), Vladimir Voronin (doua mandate, 4 aprilie 2001-11 septembrie 2009) si cei doi presedinti interimari - Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009 - 28 decembrie 2010) si Marian Lupu (de la 30 decembrie 2010 pana in prezent).

Reactii din partea conationalilor si „aliatilor”
Primii care au reactionat vehement fata de numirea lui Nicolae Timofti au fost, cum era de asteptat, comunistii, care au organizat un miting anti-Timofti. „Aceasta este o zi neagra. (...) Parlamentul nu mai este legitim. (...) Ei toti au savarsit o crima impotriva statului si a Constitutiei”, a subliniat Vladimir Voronin, liderul Partidului Comunist. La randul sau, Uniunea Europeana a apreciat rezultatul alegerilor, fiind de parere ca „demonstreaza simtul responsabilitatii membrilor Parlamentului Republicii Moldova in fata cetatenilor tarii”. Mai mult, Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, si comisarul pentru extindere, Stefan Füle, au afirmat si ei deschiderea catre cooperarea cu presedintele Nicolae Timofti pentru sprijinirea democratiei, a reformelor si a agendei Republicii Moldova de apropiere de Uniunea Europeana, dar si pentru solutionarea conflictului transnistrean.
O reactie fireasca a venit si din partea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, care l-a asigurat de sprijinul sau deplin pentru continuarea proceselor de reforma interna si de apropiere de Uniunea Europeana. In aceeasi nota, Ministerul Roman al Afacerilor Externe a tinut sa-si reafirme sprijinul acordat pentru ca eforturile clasei politice de la Chisinau sa conduca la finalizarea reformelor necesare atingerii obiectivelor europene.

Ecourile alegerilor moldovene in presa internationala
Spre deosebire de incurajarile primite din republica si din afara granitelor, presa internationala nu a ratat ocazia sa releve tarele pe care Republica Moldova le are de rezolvat pe viitor... Anuntand, in stilul caracteristic, rezultatul alegerilor, BBC a scos in evidenta boicotul comunistilor si cele 62 de voturi din cele 101 posibile. In alta ordine de idei, cotidianul francez Le Figaro a remarcat votul celor trei dezertori comunisti, care a fost decisiv pentru incheierea celor trei ani de criza politica (ca si Kiev Post).
Pe aceeasi idee a pedalat si Russia Today, care a scos in evidenta orientarea proeuropeana a acestuia si esecurile repetate ale AIE, la fel ca si agentia rusa Itar-Tass, ce aminteste de acelasi boicot comunist. In fine, RIA-Novosti a adus in atentie declaratiile lui Artur Resetnicov, director al Serviciului de Informatii si Securitate, care a facut apel la Nicolae Timofti sa-si retraga candidatura si sa nu participe la „spectacolul celor de la guvernare”.
de Alexandru Stratan - 1553 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi