Viata celei care avea sa devina Regina Romaniei Mari e desprinsa parca dintr-un basm. Ursitoarele ii daruiau, la nastere, frumusete fara seaman, o tarie dincolo de ceea ce barbatii acelei vremi erau obisnuiti sa vada intr-o femeie, o ascendenta fabuloasa. “Bunica Regina” cum o numea Maria in copilarie era Regina Victoria a Marii Britanii. ”Bunica Imparateasa” era Tarina Rusiei. ”Matusa Vicky” era Imparateasa Germaniei. Si lista e foarte lunga. Fiica exuberanta a Ducelui de Edinburgh si a Marii Ducese a Rusiei avea sa se casatoreasca, la 17 ani, cu un print. Poate nu era printul din poveste, pasional si luptator cu balauri. Era principele mostenitor al Romaniei, cel ce avea sa ramana in istorie drept Ferdinand I Intregitorul. Nu un Fat Frumos al basmelor romanesti, ci un barbat retinut, ba chiar timid, dar de o aleasa cultura si de o mare finete. Ursitoarele nu o lasasera sa isi aleaga sotul. “Missy”, cum o poreclise candva Bunica Regina, a decis insa sa urmeze aventurile inimii, spre deliciul gurilor rele din inalta societate a Bucurestiului din acele vremuri. Astfel, cronica galanta atribuia paternitatea fetitei sale Maria Mignon lui Zizi Cantacuzino, seducatorul aghiotant care o insotea pretutindeni. Sa fi fost doar o barfa de salon? Nici milionarii americani nu au ramas insensibili la farmecul inconfundabil al Reginei Maria. In 1926 Regina facea un turneu in SUA, cucerind nu numai inimile membrilor tribului Blackfoot, care i-au dat numele de Steaua Diminetii, ci si sufletul blazatului si foarte bogatului Waldorf Astor. Se spune ca dragostea vietii ei a fost tot un print, un roman seducator, care ii scria scrisori patimase ce se terminau adesea cu initialele “i l y m m”, adica “I love you, my Marie”. Printul Barbu Stirbei, caci despre el este vorba, a ramas atasat de patimasa regina toata viata. Regina Maria avea insa sa plateasca scump dreptul ei de a iubi si de a fi libera intr-o lume a barbatilor si a convenientelor. Fiul ei, cel care va deveni rege sub numele de Carol al II-lea, nu ii va ierta mamei lui niciodata aceasta libertate, desi el insusi isi va folosi adesea incontestabila lui putere de seductie in fata femeilor.