Paradisuri fiscale
    POZA:
 
 

Paradisuri fiscale

Banii virtuali (al caror sediu este situat in valoarea actiunilor) pot sa se volatilizeze, cum s-a intimplat cind bula valorilor imobiliare s-a spart. Atunci, valoarea actiunilor la bursa a unor banci s-a diminuat drastic, iar bilantul unora a devenit negativ. Dar si banii reali (bancnotele) pot sa se volatilizeze, sa dispara, atunci cind se retrag in paradisuri fiscale si nu mai participa la irigarea cu „singe“ financiar a economiilor reale. Acesti bani retrasi din viata economica nu mai fac parte din jocul fertilizant al capitalului care este creditul. Criza diminuarii valorii de bursa a bancilor, impreuna cu retragerile banilor in paradisuri fiscale, poate genera o cadere a puterii de creditare. Asta s-a intimplat dupa 2008 in SUA. Asta se intimpla acum in Europa. Banii care mai sint disponibili pentru creditare se duc, acum, in tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), pentru ca acolo au siguranta ca isi primesc dobinzile, dar in Europa nu mai au siguranta asta de vreme ce chiar si datoriile suverane isi mai pot onora ratele cu mari dificultati.
Cum s-a ajuns aici? Ritmul de dezvoltare a Europei era in medie de 2%. Aceasta insemna ca Europa nu mai putea plati dobinzi mai mari de 2% decit reducindu-si din cheltuieli. Tot reducind din cheltuieli de investitii, urma sa ajunga la recesiune. A ajuns. Ca sa iasa de acolo, ce urma? Reducerea cheltuielilor de consum. De aici cum mai poate iesi? Doar dezvoltind din nou investitiile. Cercul vicios este clar si fatal. Europa are o populatie cu o medie de virsta care face ca numarul pensionarilor sa creas­ca in raport cu cel al lucratorilor activi. Aceasta este conditia de posibilitate nr. 1 a decaderii in acest contex, in care demografia nu mai poate face miracole. Si chiar daca ar face, ar mai fi necesara o conditie pentru relansarea cresterii economice in Europa: ca noile generatii de lucratori activi ai Europei sa accepte o salarizare ca in tarile BRIC. Nu va fi posibil asa ceva fara a scadea consumul atit de jos, incit Europa n-ar mai fi atractiva nici macar ca piata de desfacere.
Ce e de facut? Europa se va muta pentru profit in tarile emergente si va incerca sa-si conserve stilul de viata. Dar Europa de Est? Zona noastra, fiind inca subdezvoltata, ar putea fi un BRIC european, dar nu va fi daca cei care vor veni aici pentru profit vor corupe in continuare clasa politica. In Brazilia, India, China, marimea pietelor de acolo ii face pe corupatori sa se multumeasca cu cererea de pe piata fara sa fie tentati sa-i cumpere pe politicieni in dauna intereselor tarilor lor. Acolo, marile companii accepta sa fie impozitate direct pe cifra lor de afaceri. Aici, nu accepta decit impozitul pe profit, pietele fiind insuficient de mari ca sa-si potoleasca lacomia.
Dar daca Europa de Est ar avea un lider providential care sa inteleaga ca, unite intr-o strategie comuna de impozitare a cifrelor de afaceri, tarile noastre ar fi deja o piata pe care marile capitaluri n-ar putea-o ignora (in lacomia lor) decit in dauna acestei lacomii, ei bine, am putea deveni un BRIC: acest sistem de impozitare ar asigura cresteri substantiale ale bugetelor nationale si, imediat, cresterea consumului pe aceasta piata comuna - asadar o spirala a dezvoltarii. Cindva vom ajunge din urma vechea Europa, prin cresterea salariilor, ceea ce va face nerentabila creditarea noastra. Dar pentru noi asta e un ideal.
De ce nu apare liderul providential? Nu e lasat sa apara. Impozitul pe venituri a facut Brazilia tara emergenta. Secretul e cunoscut, asadar. Dar acel presedinte brazilian care l-a aplicat n-a fost coruptibil. Aici, la noi, cine nu e corupt isi doreste sa fie. E mult mai profitabil pentru marile companii sa cumpere un lider de tara decit sa lase un lider providential sa se inspire din fiscalitatea BRIC. Si, evident, mult mai ieftin. Un cod fiscal revolutionar (à la BRIC) le-ar aduce mari pierderi din actualele lor profituri imense, ceea ce ar insemna, in Romania, cel putin 10 miliarde de euro. Cu mult mai putin poti sa corupi, la noi, si copilul din burta ma-sii.
Asta e drama romanilor. Dar e si tragedia intregului Est al Europei...
de Ioan Buduca - 1516 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi