Adinc intiparit in inimile celor care in vremea anilor '90 se stringeau cu mic, cu mare in fata televizoarelor, doar pentru a-i asculta povestile si a-i vedea giumbuslucurile, Arlechino, personajul interpretat cu succes de actorul Mihai Gruia Sandu, nu poate sta departe nici de comedie si nici de tineri, fiind profesor la UNATC, a carei specializare - Commedia dell’ Arte si Mijloacele actorului comic - o preda cu deosebita daruire masteranzilor din anul I si II.

In schimb, Mihai Gruia Sandu a ales sa stea departe de televiziune si tot ceea ce inseamna mass-media, din dorinta de a se proteja de minciuna, dupa cum el insusi afirma. Arlechino nu mai exista, iar astazi, pentru publicul larg, flacara interioara a acestui personaj sta ascunsa, undeva in fiinta actorului, care simte, cu toata puterea, ca ar fi putut face mai mult pe scena, atit pentru copii, cit si pentru cei mari. O ne­im­plinire resimtita si mai acut este faptul ca, in preajma sarbatorilor, Mihai Gruia ­Sandu nu poate fi aproape de propriii sai micuti...
„Am venit la UNATC in anul 1988, cu gindul sa stau numai citeva luni. La teatru jucam putin si aveam multa energie de oferit. Specialitatea mea se numeste Com­media dell’ Arte si Mijloacele actorului comic, pe care o predau la master atit pentru anul I, cit si pentru anul II. Studentii cu care lucrez acum sint in anul II si pregatesc un examen de tehnica clovnului care, desi pare o ches­­tiune foarte usoara, este una dintre cele mai dificile, asa cum este si Commedia dell’ Arte. Mi-am ales exact ce este mai greu de predat, mai usor de sustinut teoretic, dar mult mai anevoios de pus in practica. Simt ca aici imi este locul; copiii care lucreaza cu mine ­asta vor si le place ceea ce fac, si anume clovnerie de teatru, care insa nu trebuie confundata cu cea de circ, chiar daca, in aparenta, seamana intre ele. In realitate sint ratiuni diferite de joc si maniera interpretativa; inclusiv resorturile psihologice sint deosebite“, explica Mihai Gruia Sandu.

Nae Caranfil, regizorul care a privit dincolo de aparente
Daca in postura de profesor se regaseste pe deplin, actorul nu prea este multumit de rolurile in care a fost distribuit, si asta pentru ca ­niciun regizor nu s-a obosit sa il distribuie in­tr-un rol care sa il solicite la deplina sa capacitate actoriceasca, mai putin Nae Caranfil, care a fost singurul care a simtit ca el poate face mai mult decit un rol de „nebun“. „Am interpretat roluri in aproximativ 40 de filme, dar nu sint mindru decit de foarte putine dintre ele, si asta pentru ca, din pacate, nu te distribui singur in rol, ci joci ceea ce ti se da. Regizorii nu sint dornici sa vada altceva decit forma. Ei nu patrund mai departe de ea si, daca dispui si de o anumita figura aparte, se grabesc sa judece cam ce anume ti s-ar potrivi sa joci.  Daca au mai si apucat sa te vada interpretind un anumit rol, iti ofera unul asemanator si in filmul lor. Cineva m-a distribuit in rolul de doctor nebun si, dupa aceea, cred ca am mai interpretat vreo zece de acest tip; chiar nu stiu din ce cauza li s-a parut lor ca mi se potriveste. Din tot ceea ce am facut in ultimii ani, singurul rol care mi-a placut a fost cel din filmul lui Nae Caranfil, Restul e tacere, in care am interpretat primul rol de tata din cariera - tatal lui Vizante - si chiar si acum il mai sun, din cind in cind, datorita acestui lucru“, povesteste actorul. „Am crescut ca actor de trupa, stiu sa fac exact ceea ce mi se cere, sint disciplinat, imi fac rolul asa cum trebuie si nu ma gindesc daca De Niro ar fi interpretat altfel. Cu toate acestea, am simtit intotdeauna ca pot mult mai mult. Nu cred ca am facut nici 5% din ceea ce pot darui; din pacate, nu este numai cazul meu. “

Televiziunea - un jaf la drumul mare
Daca acum zece ani a simtit ca putea face parte dintre vedetele de la televizor, inregistrind un foarte mare succes la televiziunea publica, acum nu mai vrea, sub nicio forma, sa mai auda de acest domeniu. Totodata, presa de scandal i-a afectat viata prin tot felul de articole stinjenitoare la adresa sa, lucruri de care acum vrea sa uite si sa mearga mai departe. „Ma bucur foarte tare ca am scos televizorul definitiv si irevocabil din viata mea. Nu ma mai uit deloc la televizor, ceea ce ma face sa ma simt extraordinar, cistigind timp si sanatate. Detectez, cu mare acuitate, minciuna, mai ales ca, intr-un fel, asta tine de meseria mea si, in momentul in care observ la ce nivel s-a ajuns in toate aspectele, deja mi se pare ca pierd timpul. In­cepind cu buletinele meteo, care se vor a fi obiective, cu emisiunile informative, care, de fapt, ­dez­informeaza publicul, absolut totul este plin de minciuna, de o contrafacere a adevarului cu o tendinta mai mult decit evidenta, pentru ca toata lumea vrea sa vinda, sa insele si sa sta­pineasca. Nici nu as vrea sa revin in televiziune, pentru ca, in comparatie cu anii ’90, totul este schimbat. La vremea aceea, mai exista dorinta de a face lucrurile cum trebuie, pentru ca toata lumea era intr-un fel de pionierat si voia sa schimbe ceva; erau profesionisti care veneau din domeniul filmului, nu oameni calificati la locul de munca; nu erau numiti pe considerente politice. Cei de la emisiunile informative erau aserviti politic, dar nu era asta treaba noastra; acum, daca vrei sa faci o emisiune pentru copii sau pentru toti oamenii, nu conteaza nimic altceva decit banul care este raportat, cine este stapinul si citi bani se aduc. Nu mai conteaza nici tinta, este doar un jaf la drumul mare. Mai mult, nu citesc niciun ziar, pentru ca-mi este suficient sa trec prin fata unui chiosc de ziare sa vad ceea ce numesc eu presa pentru mitocani: un sir de coperte numai cu femei goale. Nu conteaza daca trebuie sa mai treaca si copii pe strada, nu se tine cont de nicio lege, este tara nimanui, in care fiecare face ce vrea. De ce as citi ziarele, cind eu insumi am citit citeva articole despre mine, fara sa fie adevarata nicio litera? Or, eu m-am saturat sa tot vorbesc despre ceea ce s-a scris despre mine si vreau sa ingrop toate lucrurile astea“, mentioneaza actorul care, din cauza celor scrise despre el, dar si a scandalurilor care s-au tinut lant intre el si fosta sa sotie, se afla in imposibilitatea de a-si manifesta dragostea fata de cei doi copii ai sai.

Nu poate fi alaturi de copiii lui
De sarbatori, Arlechino nu are niciun plan, iar dorinta de a le petrece alaturi de cei doi copii ai sai este departe de a putea fi realizata. „Am doi copii absolut extraordinari: o fetita care se numeste Domnica (Domnica Pellea ­este nasa ei, sotia lui Amza Pellea, si, dupa ce ea s-a dus la Domnul, Oana a preluat functia de nasa) si Teodor Cozma. Inca sint prea mici ca sa imi dau seama de calea pe care o vor urma in viata. Din pacate, nu pot sa vorbesc despre ceea ce se va intimpla de sarbatori, pentru ca sint in conflict cu mama lor, care nu considera ca trebuie sa mi-i dea si mie, desi am dreptul, asa ca ne vedem doar cind se poate. In rest, pot sa spun ce imi doresc de la anul care vine: sa pot sa fac doar ceea ce vrea Dumnezeu sa fac. Planul meu este sa il las pe El sa decida, iar eu sa pot sa ii indeplinesc vointa“, a marturisit Mihai Gruia Sandu.