Bogdan Ficeac:
„La noi este o situație speciala, legata de pragul acesta. Pe de alta parte, depinde foarte mult de tema referendumului, de situația economica și sociala din țara, de capacitatea formațiunilor politice de a face campanii electorale cat mai convingatoare (de obicei campaniile emoționale sunt cele mai puternice) și, firește, de condițiile legislative si constitutionale in care se desfașoara referendumul.
De exemplu, in Romania, la referendumul din 29 iunie, problema principala nu era votul popular in favoarea demiterii sau reintoarcerii președintelui la Cotroceni, ci indeplinirea cvorumului. Eram in situația in care, chiar daca, teoretic, președintele nu primea absolut niciun vot in favoarea sa la urne, ar fi caștigat referendumul.
Din cate știu eu, problema cu cvorumul la referendum exista, de exemplu, si in Lituania. In rest, dupa cum spune și Comisia de la Veneția, conteaza fondul, opțiunea populației. Conform acestui principiu al Comisiei de la Veneția, majoritatea celor prezenți la urne decide, nefiind condiționat de un astfel de cvorum obligatoriu. Campania de conștientizare nu se poate face atat de usor. Ea trebuie facuta cu mult timp inainte, pentru a crea o conștiința civica.“

Dan Andronic:
„Orice referendum se caștiga in masura in care exista o tema populara, pentru ca, daca tema referendumului este una politica, atunci aceasta nu reușește sa mobilizeze oamenii. In plus, sa ii scoți atat de des pe romani la vot nu este cel mai fericit lucru. Or, in cazul acestui referendum, tema nu este una populara, sociala, care sa intereseze pe absolut toata lumea. Fiind un subiect extrem de politic, prezența la vot este probabil tot a celor care voteaza politic. Analizand situația strict din acest sens, cu doar trei sau patru zile inainte de referendum, aș spune ca la vot se vor prezenta cam 5,5 milioane de cetațeni, asta cu toata mobilizarea și tentativele mai puțin ortodoxe, care nu lipsesc, din pacate. La referendumul trecut, cand s-a modificat Constituția, au fost peste 55% la vot, dar atunci tema era de larg interes: modificarea Constituției era un consens in ideea aderarii la UE, or aici nu se pune problema. Apoi, daca formularea temei referendumului este foarte clara, astfel incat sa intereseze pe cei mai mulți dintre romani, se trece la celalalt pas important: o campanie serioasa de conștientizare. Campanie de conștientizare, și nu de masuri organizatorice disperate.“

Adriana Saftoiu:
„Un referendum se castiga avand in primul rand o masa critica solida care sa iti sustina mesajul si obiectivele. Nimeni nu castiga, exclud aici statele totalitare – impotriva cetatenilor, ci doar alaturi de ei. Campania in sine potenteaza mesajul, il promoveaza, ii adauga notorietate si credibilitate, dar oricat de grozava ar fi campania, daca se pleaca de la o realitate deja existenta, e aproape imposibil sa intorci votul. Presupun ca va referiti la actualul referendum. Traian Basescu a intrat in campanie de pe loc secund si cu mesaje care scot in evidenta tot natura conflictuala si negativa a presedintelui, natura care nu l-a ajutat deloc sa isi pastreze popularitatea pe care o avea la inceputurile mandatelor. Traian Basescu si-a fidelizat publicul taliban, in scadere altfel, dar nu a cautat sa adauge la el ceea ce ar fi presupus o constructie a mesajului si a abordarii publicului de pe alt palier. Asa ca un referendum se castiga atunci cand deja publicul iti iese in intampinare si cand ai o campanie care adauga la ceea ce ai. Daca ai!“