Cristina Varzaru este singura handbalista romanca participanta la finala Ligii Campionilor. „Succesul nostru este privit ca un lucru normal aici. Toata lumea se astepta“, spune jucatoarea echipei daneze Viborg. Sacrificiile facute pentru aceasta performanta nu sint insa prea usor trecute cu vederea de catre Cristina. Aflati mai multe in cadrul unui interviu relaxat, acordat revistei VIP.

Ai terminat de sarbatorit succesul in fata Oltchimului?
(Ride) Nu prea. Inca ma mai bucur. E normal sa fie asa, a fost un succes foarte important si greu de obtinut.
Probabil ca s-a facut o mediatizare deosebita a victoriei voastre in Danemarca. Acolo, handbalul este cel mai popular sport...
Nu s-a facut tam-tam absolut deloc pe aici. Doar au anuntat ca ne-am calificat in finala. De fapt, cam toata lumea se astepta sa ajungem in ultimul act. Doar dupa ce s-a accidentat vedeta echipei, Popovic, au fost niste semne de intrebare. Toti se intrebau cit mai rezistam.

Cantonament de sarbatori
Cum ai petrecut de Paste, ti-ai gasit putin timp liber?
Nu chiar. Am avut meci simbata, apoi altul miercuri si a trebuit sa ne antrenam luni si marti. De altfel, Pastele, aici in Danemarca, este cu o saptamina mai devreme.

Adica, programul tau, acum, pe final de sezon, este foarte incarcat...
Este foarte greu sa tinem ritmul, dar trebuie sa rezistam. Nu avem ce face, trebuie sa ne obisnuim.

Nu ai avut niciun oaspete?
Ba da. A venit pe la mine sora mea. Am incercat sa pastram cit de cit traditia. Am facut oua rosii si alte citeva lucruri… Dar a fost placut. M-am simtit foarte bine.

Lecusanu, apropiata de conationalii ei
Comunitatea romaneasca din Danemarca nu a organizat nimic deosebit?
Aici, in Viborg, nu prea sint romani. Exista o asociatie a romanilor din Danemarca la Aalborg. I-am vizitat o singura data, cind juca aici Narcisa Lecusanu. Ea ii cunostea. A mai venit la meciul cu Oltchim un grup de 40-50 de romani, dar nu ii cunosc, nici nu am vorbit cu ei.

Adica, te-ai izolat de ceilalti romani?
Nu, doar ca nu ii cunosc, de aceea nu am cum sa iau legatura cu ei.

Un oras linistit
Te-ai acomodat cu orasul?
Da, imi place. Sint de patru ani aici. Voi mai sta inca doi, sigur. Apoi, cine stie, daca ma ajuta Dumnezeu, chiar si mai mult. Orasul este foarte frumos, linistit. M-am obisnuit.

Stilul de viata danez ti se potriveste?
M-am obisnuit dupa atita timp, era normal sa se intimple asa. Sint multe diferente intre Romania si Danemarca, dar oamenii sint foarte primitori. M-am acomodat.

Urmeaza sa jucati finala cu Gyor…
Va fi foarte greu. Unguroaicele traverseaza o forma foarte buna, iar pe terenul lor joaca excelent. Va fi foarte greu sa le invingem, dar este normal sa fie asa. E finala Ligii Campionilor.

Pronostic?
E un meci dificil. Dar noi am mai jucat o finala de Liga Campionilor. Stim cum este si la ce sa ne asteptam, asa ca sper sa cistigam.

Si, in cazul unui deznodamint fericit, cum vei sarbatori?
Chiar nu m-am gindit niciun moment la asta. Nu este cazul sa o fac acum. Sa iasa bine si apoi vom vedea. Important este, bineinteles, sa cistigam.