Gimnastica contribuie la pastrarea sanatatii, ajuta la mentinerea si cresterea capacitatii fizice. Cine se antreneaza rational si nu suprasolicita organismul, nici in cazul sporturilor de performanta, nu isi face rau. Insa noi discutam in paginile revistei de acei eroi care isi dedica viata antrenamentelor si, gratie lor, imnul tarii se face auzit in intreaga lume.

Este si cazul Oanei Corina Constantin, campioana mon­diala la gimnastica aerobica. A inceput sa practice sportul de la varsta de patru ani. A inceput cu gimnastica ritmica, dar a fos nevoita sa se opreasca la 14 ani. Motivul? Problemele de sanatate. „Am avut atunci o problema de coloana - am doua curburi - si sportul acela imi solicita foarte tare spatele. Nu mai vedeam un viitor in acest domeniu si am zis sa nu abandonez sportul, pentru ca imi placea foarte mult. Asa ca m-am indreptat spre gim­nas­tica aerobica, la sfaturile an­tre­noarei mele de atunci“, ne povesteste Oana.

In Columbia s-a dus cu trei probe, tintind spre doua medalii, iar la a treia, cea de aur, a venit ca o surpriza. Munca intensa in sala de antrenamente, unde am in­tal­nit-o si noi saptamana trecuta, la intoarcerea de la Cam­pio­natul Mondial de Gimnas­tica Aerobica din Columbia, a dat roade. Corina are cate doua antrenamente pe zi, timp de o saptamana, fiecare de cat doua sau trei ore. Cand am vorbit cu ea se afla intr-o scurta vacanta - un singur antrenament pe zi, avand in vedere ca se pregatea pentru un turneu in Africa cu Trupa Aeros, condusa de an­tre­noa­rea Maria Fumea, unde vor face un show de­mon­strativ din toate ramurile de gim­nastica. „Vor urma zece zile de vacanta, perioada in care ma voi duce la mare, intru­cat nu am apucat sa o vad anul acesta. Am stat in Complexul Iz­vorani sa ne antrenam. Ulterior imi voi relua antre­na­mentele de pregatire pentru Campionatul Euro­pean unde sper sa obtin ace­leasi rezultate“, ne spune, fe­ricita, Corina.

Din vorba in vorba, o in­tre­bam, ca intre fete, si daca a fost la cumparaturi. Doar este campioana mondiala. Co­rina se intristeaza. Ne ras­punde, totusi, cu o voce ra­­­gusita de tristete: „La Jo­cu­rile Mon­diale n-am fost pre­miati, pen­tru ca nu suntem sport olimpic, din pacate. Am acasa doua medalii de argint si una de aur. Si... am indem­nizatia lunara, 500 de lei de la club si 500 de la federatie“.

In ziua vizitei la antre­na­mente, doamna Fumea adu­sese prajituri, suc si clatite cu crema de ciocolata pentru a sarbatori Sfanta Maria. Am intrebat-o daca urmeza o dieta anume: „Daca n-am probleme de greutate, mananc normal. Avem voie sa mancam de toate. Insa trebuie sa fiu atenta sa nu depasesc 55 de kilograme. Oricum, eu, de regula, inaintea unui concurs, nu pot sa mananc din cauza stresului“, ne mai spune cam­pioana. Cat despre ritmul vietii unui campion, Oana ne-a descris in cateva cuvinte o suita de actiuni si activitati care se repeta la nesfarsit, intre ele existand tot timpul un echilibru. „Ne trezim di­mi­neata, m­ancam, antre­na­mente, dormim, ne trezim, antre­nament, dormim. Tre­buie sa fim concentrati pe ceea ce avem de facut pentru a avea rezultate bune“.