Romania se vede bine din America. Timisoreanul care-i antreneaza pe tinerii americani pentru Olimpiadele de Matematica este convins ca tara noastra se afla pe un drum bun: „Viitorul Romaniei e mai bun decat prezentul”.
Razvan Gelca (46 de ani) este una dintre „mintile sclipitoare” formate in sistemul educational comunist din Romania si care acum preda matematica la cel mai inalt nivel posibil.

„Voi, dragi prieteni copii si tineri, sunteti aceia care trebuie sa faceti totul pentru a va insusi cele mai noi cunostinte in toate domeniile de activitate, pentru a putea fi maine buni constructori ai socialismului, buni muncitori, buni tehnicieni, buni ingineri, buni profesori, buni oameni de stiinta in toate domeniile” – Nicolae Ceausescu.
Asta se putea citi in partea de sus a paginii 21 din revista Flacara, numarul din 26 iulie 1985. Era o pagina dedicata celor mai buni elevi din Romania in acel an. Printre ei, Razvan Gelca, un adolescent pasionat de matematica si proaspat castigator al medaliei de aur de la Olimpiada Internationala de Matematica de la Helsinki. Era printre cei cativa „savanti de maine”, pe care Ceausescu ii vedea varf de lance la propasirea socialismului romanesc.

Generatia de aur a matematicii romanesti
Anii au trecut, Razvan Gelca a terminat liceul, apoi Facultatea de Matematica la Timisoara, a venit Revolutia si din visul lui Ceausescu n-a mai ramas nimic. Savantii nostri de maine nu aveau niciun „maine”. Sa traiesti din matematica in Romania anilor ’90 era, practic, imposibil. Cu un CV serios si recunoastere internationala, Razvan Gelca se vede, in 1991, in fata unei ecuatii cu o singura necunoscuta: tara in care sa emigreze. Alege Statele Unite ale Americii si visul lui de matematician merge mai departe. Isi ia doctoratul la Universitatea Iowa, ajunge profesor la Universitatea din Michigan, apoi profesor asociat la Texas Tech University. Convinsi de capacitatea de exceptie a matematicianului roman, americanii ii acorda postul de antrenor al Echipei Olimpice de Matematica a Statelor Unite.

Cu doua premii importante in vitrina - „Outstanding Teaching Award” si „D.C. Spriestersbach Dissertation Prize” - cu mii de pagini scrise pe caiete de matematica si preluate de revistele de specialitate, cu doua carti bestseller in matematica si cu amintirea paginii din revista Flacara, Razvan Gelca traieste azi o viata de texan adevarat. Uita de cifre strabatand muntii din vestul Texasului, gradinareste si umbla cu un aparat de fotografiat la gat, in cautare de peisaje. Am vorbit cu Razvan Gelca despre trecutul si prezentul lui si despre viitorul Romaniei.

„Revazand articolul din revista «Flacara» mi-am amintit de colegii mei. Ma gandesc deseori la ei. Atunci, in 1985, in Romania nu aveai prea multe sperante. Stiu ca imi doream sa pot trai din matematica”, isi incepe Razvan Gelca povestea.

Rezistenta prin educatie
In ultimii ani de ceausism a existat o rezistenta prin cultura. Dar pana la cultura, a existat o rezistenta prin educatie. „Invatamantul era rezistenta prin educatie. Sub comunisti, educatia era singura avutie. Pentru ca era bazat pe competitie si standarde inalte, invatamantul nostru era foarte bun. Se poate vedea asta in numarul mare de romani care si-au gasit implinirea lucrand cu creierul, din pacate mai ales pe alte meleaguri”, spune, trist, matematicianul roman.

Matematica s-a schimbat enorm in ultimele decenii. In primul rand, a trecut de pe hartie in calculatoare. Iar azi, intrebarea retorica a elevilor de gimnaziu „la ce-mi foloseste matematica in viata” nu mai este valabila. Matematica e puntea dintre toate stiintele, spune Razvan Gelca. „Tinerilor care sunt pasionati de matematica le-aș aminti ca domeniul acesta este unul dintre fundamentele actualei civilizatii. Le-as sugera sa exploreze domenii noi, sa fie indrazneti. Cu o baza matematica buna poti porni in multe directii. Cred ca in viitorul apropiat, gandirea matematica, bazata pe rationament logic si putere de calcul, va juca un rol important”.

De ce nu s-a intors Razvan Gelca in Romania
In cei 22 de ani care au trecut de cand a plecat din Romania, Razvan Gelca a avut un moment in care s-a gandit sa se intoarca. Nu a facut-o. In clipele de sinceritate maxima recunoaste ca i se pare o minune ca Romania a fost acceptata in clubul tarilor civilizate (NATO, Uniunea Europeana). Nu s-a intors pentru ca si-a dat seama ca Romania nu stie inca sa se bucure de aceasta sansa de a fi intre tarile importante ale Europei. „Nu stim sa folosim asta in avantajul nostru”.
Cam asa se vede Romania de peste Ocean. E o altfel de imagine decat fatalismul de tipul „suntem sclavii Europei”, cu care ne-am obisnuit in discursurile publice. L-am intrebat, la final, pe matematicianul Razvan Gelca cum vede viitorul Romaniei si a raspuns scurt, matematic: „Mai bun decat prezentul”.

„In matematica, Romania este reprezentata de oameni valorosi. Matematicienii romani sunt printre cei mai buni ambasadori ai tarii. Americanii cu care vin eu in contact au o parere buna despre tara unde m-am nascut”. Razvan Gelca, matematician roman.