Victor Ciutacu este un tip care trece usor de la seriozitate excesiva la umor constructiv. De la discurs rece la retorica sensibila. De la postura importanta a omului de la televizor la cea colocviala, de vecin al unui domn teribil, cunoscut ca Nelu Naparca. Acesta isi aminteste cu placere de perioada in care nu era celebru, desi si-ar fi dorit. "Imi e dor de mo­mentele in care ma trezeam noaptea sa scriu la masina de scris, intr-o garsoniera nenorocita din fundul Titanului. Ma trezeam cand imi venea cate-o idee. Imi e dor de momentele in care castigam un pic mai mult decat chiria pe-o luna. In care tot universul meu era alcatuit din nevasta-mea si fii-miu. Si copilul era mic, crestea frumos si faceam tot ce-mi statea in putinta sa aiba el tot, chiar daca noi nu aveam nimic. Imi e dor de momentele in care eram un anonim pentru seful statului si nu se oprea la fiecare colt sa ma injure. Imi e dor de momentele in care nu constituiam eu un subiect de presa. Acum ma enerveaza ipocrizia astora care spun ca nu si-au dorit sa fie celebri. Eu mi-am dorit al naibii de mult sa fiu celebru. Dar dupa ce-am ajuns celebru, am inteles ca mi-am dorit prost. E mai misto sa te stii tu si cu vecinii de scara. Astea sunt momente de care imi e dor si care nu se vor intoarce niciodata”, a declarat Victor Ciutacu pentru revista OK!.