Artistul vizual Vlad Nanca este pasionat de tot ceea ce inseamna creativitate in spatiul public si de cativa ani buni este atent la tot ceea ce se intampla. A adunat astfel o imensa arhiva de fotografii cu graffiti si street-art din tara.
La un moment dat, a facut si stencil graffiti in Bucuresti si a inceput sa deseneze contururi de masini Dacia cu markerul. Astfel, aceasta distractie a devenit un fel de terapie personala pentru artist, si asta pentru ca pe strada totul este mai liber… De ceva timp, creatiile lui Vlad Nanca au inceput sa circule pe Internet, starnind controverse si aducand chiar si amenzi din pricina temelor politice si contrareclamelor. „Nu sunt neaparat atras de politica, nu cred ca m-as inscrie intr-un partid. Mi se pare ca este datoria oricui sa aiba o constiinta sociala si civica activa, mai mult decat politica. In ceea ce priveste temele sensibile, legate mai ales de trecutul comunist, exista o atitudine generala in Romania: daca nu vorbesti despre perioada de dinainte de a89, este ca si cum nu ar fi existat. Sunt teme care trebuie abordate. Avand impresia ca nu sunt foarte multi oameni care sa discute despre traumele dictaturii, artistii decid sa faca ei asta”, ne spune Vlad, care crede ca umorul e o posibilitate de a ajunge in locuri cat mai indepartate, pentru el cel mai important fiind ca lucrarile sale sa circule viral pe Internet, decat sa obtina recunostinta sau succes financiar. „Va asigur ca aproape nimeni nu mai retine numele autorului”, este convins acesta.
Una dintre lucrarile care au luat drumul Internetului se numeste Holly Grill sau Sfantul Gratar, prin care Vlad a remarcat similaritatea designului gratarului traditional in care se fac micii si cea a lumanarului din curtile bisericilor. „N-am facut decat sa iau un gratar normal si sa-i pun o cruce deasupra. Pana la urma, e un comentariu fata de felul in care oamenii isi petrec sarbatorile crestine, de multe ori alegand o vacanta la iarba verde, cu gratare si mici. Am vrut sa subliniez si zona asta neclara, incerta, a spiritualului. Fumul este foarte important, pentru ca el este elementul comun, si la lumanari, si la mici, ceea ce simbolizeaza si zona asta total incerta a spiritualitatii romanesti: toata lumea fura in tara asta, dar toti sunt foarte credinciosi”, ne-a marturisit Vlad, care nu este un ateu, dar nu are nici incredere deplina in reprezentantii Bisericii: „Patriarhia si Biserica din Romania au aceeasi atitudine, asemanatoare cu cea a unei corporatii multinationale, fiind preocupate exclusiv de business. E destul de clar ca nu intereseaza nimic altceva in momentul de fata. Este afacerea care poate aduce cel mai mare succes economic din tara la ora actuala, pentru ca profita de pe urma politicienilor, de pe urma saraciei oamenilor, nu se platesc niciun fel de impozite si nimeni nu da socoteala nimanui etc”.
Vlad Nanca a ramas surprins in momentul in care a vazut asemanarile dintre un proiect al sau si o cladire care se construieste acum in Bucuresti. „Eu am facut lucrarea, Propunere pentru Catedrala Mantuirii Neamului, in 2004, cand erau discutii pentru amplasamentul in Parcul Carol si se dorea demolarea mausoleului si defrisarea unei mari parti din parc. Am facut un soi de ironie-protest. Am desenat niste turle deasupra Casei Poporului si am propus sa se transforme in Catedrala Mantuirii, asta si din cauza idealurilor megalomaniace de a avea o capacitate de mii de oameni, de a fi inalta cat trei blocuri de zece etaje etc. Ironia a facut ca, dupa ani de zile, propunerea mea sa devina oarecum realitate, Catedrala Mantuirii Neamului fiind plasata in spatele Casei Poporului si urmand ca, in momentul in care va fi gata, sa vezi din fata Casei Poporului turlele catedralei. Culmea este ca s-a intamplat la distanta de cativa ani si ca s-a intamplat exact cum sugeram eu ironic ca s-ar putea face”, povesteste, amuzat, artistul.
Pura coincidenta sau nu, Vlad Nanca locuieste acum pe bulevardul Dacia, el fiind cel care desena masinute in Capitala. In 2003 a facut o lucrare care se numeste Dacia, 30 de ani de istorie sociala, iar de acolo a pornit si pasiunea lui Vlad pentru forma masinii, Dacia 1310, despre care ne-a povestit si noua: „La un moment dat am facut un experiment in joaca cu lumea din jurul meu: i-am pus pe cei din jurul meu sa deseneze o masina si, evident, toti ajung sa deseneze, mai mult sau mai putin, forma Daciei. Neavand o pregatire de artist plastic, Vlad Nanca a exersat tot timpul. „Am inceput sa desenez forma Daciei cu creta sau cu markerul, fiind oarecum si pasionat de graffiti. Tocmai in perioada aceasta, cand spatiul public era din ce in ce mai invadat de masini, fenomen care persista in Bucuresti”.

„Orice ai face in arta, este foarte necesar sa ai un discurs politic”
Dupa o perioada de 18 luni, in care a tot desenat masini, a venit o expozitie. „Intentia mea era sa fac un lucru destul de violent. Graffitiul e perceput ca un lucru violent, mai ales cand nu deslusesti ce e desenat. Cumva, in momentul in care desenam o masinuta, oamenii care ma vedeau ca fac asta chiar ma simpatizau. Au existat si oameni care s-au simtit atacati de numarul foarte mare de masini pe care l-am desenat si nu de numarul de autoturisme din spatiul public - ceea ce e ironic, din nou”, ne povesteste Nanca.  
O lucrare de-a artistului care a fost preluata de mediul on line a fost cea din 2003, cand Vlad Nanca a inversat culorile steagurilor Uniunii Europene si PCR. „Lucrarea se numeste: Nu mai stiu din ce Uniune vreau sa fac parte. In UE, legaturile sunt destul de fragile: exista tot felul de tensiuni create mai ales de problemele economice si mi se pare ca revine semnul de intrebare: «Din ce familie vrei sa faci parte?».
Ideea a pornit de la faptul ca peste tot unde era ancorat steagul Romaniei era si cel al Uniunii Europene, chiar inainte sa intram in UE. Exista inclusiv steagul NATO, ceea ce mi se pare o absurditate. Am vazut chiar si gradinite care aveau acest steag… Jenant… Nu stiu ce legatura are o gradinita cu o alianta militara? In Romania a existat totusi aceasta alaturarea de steaguri: inainte de 1989 era acela cu secera si ciocanul pus langa steagul PCR. Am inversat albastrul steagului UE cu rosul steagului cu secera si ciocanul, vrand sa subliniez confuzia generala legata de necesitatea Romaniei de a apartine unei puteri superioare, unei familii, care te ia in brate si iti este bine. „Insa, de cativa ani, acesta a incercat sa renunte sa mai faca lucrari cu teme politice, si, cu toate acestea, de asa-zisa „stampila” nu scapa. „Si daca mergi intr-un peisaj idilic si pictezi niste apusuri, tot este un gest politic, chiar daca nu e declarat. Una dintre temerile mele este faptul ca, orice ai face in arta, este foarte necesar sa ai un discurs politic. Eu m-am temut de faptul ca nu fac decat sa raspund asteptarilor oricarui curator international care ar vrea sa lucreze cu un artist roman, care vrea sa dea de un tanar artist, angajat si politic, si social.
Asadar, am luat decizia constienta sa renunt la opere de genul acesta. Lucrarile mele sunt in continuare legate de spatiul public, de intamplari din spatiul public, de o incercare de a avea o introspectie in istoria recenta si istoria personala si, de multe ori, recurg la intamplari din copilaria mea. Oarecum, aceasta schimbare a coincis si cu o detasare fizica a mea de Romania si de Bucuresti, pentru ca in ultimii trei ani am lipsit foarte mult de aici”, conchide Vlad, care a fost plecat cu familia sa in Anglia.