Teodor Baconschi s-a nascut in anul 1963, in Bucuresti, ca fiu al poetului Anatol Baconschi si al sotiei acestuia, Clara Baconschi. Familia paterna descinde dintr-un neam de mazili, boieri de clasa medie in ierarhia Moldovei feudale, ceea ce a contribuit decisiv in formarea sa profesionala si i-a punctat destinul. Nu exageram cu nimic daca admitem ca, astazi, Baconschi este unul dintre putinii intelectuali autentici, un ginditor de aleasa tinuta academica, un om care iubeste traditia, dar nu respinge modernitatea.

Intrarea lui Teodor Baconschi in viata politica a fost catalogata de Vladimir Tismaneanu ca fiind un gest curajos si un motiv de speranta. Sa fi nutrit ministrul de externe vocatia pentru politica din frageda pruncie sau au existat alti factori care l-au determinat sa faca acest gest?...
Actualul ministru de externe considera ca la baza deciziei sale nu a stat acea „chemare“ pe care cei mai multi o invoca in momentul in care sint intrebati de ce au ales o cariera politica. „Reprezinta o decizie de maturitate, venita intr-un context national care necesita implicarea competentelor si efortul constient de a imbunatati standardul din lumea politica. Eu cred insa ca mereu facem politica, fie ca vrem sau nu vrem, deoarece, in modernitate, sfera politicii este locul in care se defineste binele comun sau de unde pleaca micile noastre dezastre cotidiene si, prin urmare, interesul civic fata de lumea politica este normal intr-o democratie. Criza a pus razele X pe Romania; putem observa ca, in 20 de ani de tranzitie, lucrurile s-au asezat destul de prost – iar aici ma refer la institutii, discurs public, competenta actorilor politici – or, nu cred ca s-au copt conditiile sociale si internationale pentru a duce pina la capat reforma statului“, afirma ministrul. Mai mult decit atit, oficialul spune ca, pentru ca reformele sa capete contur, avem nevoie, in primul rind, de un nou ciclu politic. „S-ar putea ca acest ciclu politic sa se bazeze pe reforma partidelor existente sau pe aparitia unor alte formule. Exista o masa critica in directia unei schimbari de calitate, de viziune si cred ca, alaturi de alti romani din generatia mea si din cele mai tinere, avem responsabilitatea de a ne asuma aceasta contributie la definirea unui nou ciclu politic“, a punctat seful diplomatiei romane.
Baconschi a insistat, in repetate rinduri, asupra faptului ca implicarea in viata politica a generatiei tinere ar putea duce, treptat, la imbunatatirea elitelor conducatoare si a modelului de societate in care functionam. De asemenea, ministrul a pledat si pentru ideea ca politica in Romania trebuie reinventata. Cu toate acestea, Teodor Baconschi a tinut sa precizeze ca, in aparenta, acest fapt se poate situa sub semnul paradoxului. Seful diplomatiei romane sustine ca e bine sa intri in politica atunci cind esti definit profesional, cind esti cineva, nu sa faci politica in locul unei alte meserii. „Asa cum spuneam, este important ca idealismul tinerilor si entuziasmul lor sa se combine cu civismul. Chiar daca ei asteapta prea multe, impun niste exigente si ii obliga pe politicieni sa faca mai mult in tot ceea ce decid; acest lucru ma face sa cred ca un tineret apatic ar fi un dezastru pentru orice societate. Nu avem nevoie de contestatari anonimi pe forumuri sau de frustrati care se gindesc la emigratie, ci de tineri care vor sa traiasca in Romania, sa faca tot ce le sta in putere pentru un aranjament social just si pentru promovarea competentelor. Fara putina meritocratie, orice societate intra in deriva si lasa loc prea mare incompetentei“, considera Baconschi. Daca ar fi sa redea, in citeva cuvinte, portretul-robot al politicianului pe care il are ca model in viata politica, acesta ar suna cam asa: un om cu o bogata inteligenta politica, dublata de curaj si, in egala masura, de o personalitate efervescenta, creatoare de aforisme memorabile, in orice moment - intr-un cuvint, omul de stat; nu politicianul de platou, nu guralivul din galagia caruia nu rezulta niciodata nimic fundamental pentru o tara intreaga, ci omul responsabil, plin de umor, care isi asuma limitele si slabiciunile, in calitate de fiinta umana, dar care, in acelasi timp, conteaza pe vointa proprie si pe inteligenta conationalilor pentru a duce lucrurile mai departe – acesta este politicianul perfect. Si pentru ca tot veni vorba de supraexpunerea mediatica a oamenilor politici, acesti „politicieni de platou“, cum i-a caracterizat ministrul, am vrut sa aflam cit de nociv este acest lucru. „Avem parte, si aici, de un cerc vicios. Nu existi daca nu comunici si nu folosesti mass-media, dar, pe de alta parte, daca abuzezi de presa, nu mai ai timp sa-ti faci treaba. Asadar, sint de parere ca trebuie gasit un echilibru; este o chestiune de dozaj intre comunicare si actiune politica. Daca actiunea politica se reduce la comunicare publica, ea se anuleaza. Daca actiunea politica nu este sustinuta mediatic, nu are ecoul scontat. Ca in toate domeniile, e bine sa-ti pastrezi echilibrul si sa nu te consumi, din narcisism, printr-o supraexpunere mediatica; in acelasi timp, nu e bine nici sa faci politica fara dezbatere publica, fara o anumita transparenta, care solicita capacitatea si generozitatea politicianului.“

Puterea si Teodor Baconschi
Teodor Baconschi a apreciat faptul ca, in ultima perioada, exista un fel de curiozitate senzationalista in ceea ce priveste clasa politica. Acesta a precizat ca interesul pentru a vedea o alta latura a politicianului a crescut. „Trebuie sa demonstram oamenilor, cu orice pret, ca seamana cu noi sau ca noi semanam cu ei. Exponentii puterii sint, intr-adevar, umani, adica au, pe linga virtutile lor, curaj, viziune si slabiciuni sau mici vicii, pacate venale. Putina lume scapa de vanitate, narcisism, invidie, gelozie si, uneori, meschinarie, dar toate astea reprezinta sarea si piperul vietii politice din zilele noastre“, a adaugat oficialul. Definitia cea mai la indemina pentru a descrie puterea se refera la capacitatea de a produce efecte, de a influenta, de a schimba ceva. Pentru unii, puterea se reflecta in statutul social, in functia pe care o detin sau in... bani.
„Puterea, conventional si curent, este legata de pozitiile publice pe care le detii la un moment dat si de resursele financiare. Cred insa ca puterea trece prin om; este o instanta care depaseste istoria si indivizii, adica vine dinspre divinitate, asa cum o definim si cum credem in ea, intr-o religie sau alta, si cred, totodata, ca la nivelul persoanei, puterea se exprima prin capacitatea de a te ridica de pe scaun si de a pleca, daca ceva este in contradictie majora cu esenta sau cu valorile tale. Cu alte cuvinte, puterea este capacitatea de a domina puterea prin recul, prin spirit critic, prin libertatea interioara...“, sustine Teodor Baconschi.

Participarea la revolta anticomunista din decembrie '89, o eliberare personala
Pentru ca fiecare om trece prin momente mai dificile sau mai usoare, dar cu o incarcatura aparte, ce isi lasa amprenta asupra fiecaruia dintre noi, Teodor Baconschi ne-a relatat, pe scurt, o astfel de intimplare: „Participarea mea spontana, alaturi de alti curajosi deznadajduiti, in decembrie '89, la revolta anticomunista, a fost, intr-adevar, un eveniment in care am trait exaltat, mistic aproape, tot ceea ce se intimpla, fara sa-mi pun problema zilei de miine. A fost, daca vreti, o eliberare personala si colectiva, extraordinar de intensa. Chiar daca in viata mea au existat si momente mai dificile, mi-am pastrat mereu optimismul, umorul, simtul critic si cel al relativitatii; nu am dramatizat excesiv ceea ce mi s-a intimplat, dar atunci a fost un moment in care mi-am pierdut complet autocontrolul, in care am simtit ca renaste faptura omului liber, faptura celui care nu mai accepta nu numai totalitarismul ca atare, ci si minciuna, dedublarea, umilinta si sentimentul pe care foarte multi l-au avut in acea perioada: ca, de fapt, nu se poate face nimic. A fost un soi de initiere in taina propriei libertati si cred ca a fost experienta personala cea mai intensa“, ne-a povestit seful diplomatiei romane.

Calatoriile, o sursa de vivacitate intelectuala
Chiar daca are un program incarcat, iar timpul liber a devenit deja un lux, Teodor Baconschi nu se plinge, ba mai mult, spune ca este chiar un om norocos. Viata a fost, cu el, destul de darnica, oferindu-i din toate ceea ce a fost mai bun. Isi exercita meseria cu pasiune, si asta pentru ca responsabilitatile pe care le are de dus la indeplinire se impletesc cu una dintre marile sale pasiuni: calatoriile. „Ador calatoriile si am parte de ele din plin; de exemplu, in ultimele zece zile am fost pe trei continente: la Salonic, la Tripoli si, de acolo, in Kazahstan. Calatoriile, faptul ca schimb decorul, ca pot urmari, chiar si in mare viteza, starea lumii, in diferitele ei ipostaze regionale, contactul cu oameni de alta cultura, cu alta limba, alte traditii sau civilizatii reprezinta, pentru mine, o sursa de vivacitate intelectuala. Iti mentii spiritul activ“, ne-a marturisit ministrul. De asemenea, Baconschi spune ca, pina sa intre in diplomatie, a fost „bolnav“ de viciul mistuitor al lecturii, de care nu a scapat, in totalitate, nici astazi: „Biblioteca si dialogul acesta secret cu autorii de carti, de-a lungul timpului, semnifica, practic, un club al marilor spectre, care este extrem de pasionant“.

Temele de interes national, neglijate de atacul la baioneta dintre politicieni
Fata de alti politicieni, Teodor Baconschi a fost, intr-o proportie destul de mare, ferit de critici. Spune ca acest fapt nu se datoreaza virtutii personale, ci mai degraba functiei pe care o detine in cadrul executivului. „Toti ministrii de externe sint mai putin vulnerabili la critici, pentru simplul motiv ca nu gestioneaza mize sociale sau economice majore. In momentul in care esti ministrul muncii, oricit ai fi de competent sau de ingenios, vei fi contestat“, a subliniat Baconschi. Facind referire la posibilitatea nominalizarii sale pentru candidatura la Presedintia Romaniei, ministrul de externe a precizat ca mai sint citiva ani pina atunci si ca e prematur sa se pronunte in astfel de calcule politice. „Haideti sa traim pina atunci – si sper sa o facem mai bine. Sper sa inceapa un nou ciclu politic, primenirea treptata a clasei politice; sa intram si prin elita noastra politica in secolul XXI, adica sa ne ocupam de lucruri ceva mai serioase, legate de dezvoltarea Romaniei, de locul ei in Europa. Sint teme de interes national, neglijate de acest atac la baioneta dintre politicieni, care au redus politica la actiunea de autopromovare in contextul deprecierii si conflictului inutil cu competitorii. Politica inseamna altceva; trebuie sa fie locul in care se defineste ceea ce vrem ca societate, in ce directie vrem s-o luam, ce fel de legi ne dorim pentru a ne simti protejati si, in acelasi timp, pentru a trai bine in Romania“. Baconschi considera ca, in ceea ce priveste candidatul PDL pentru prezidentiale, este o chestiune care nu trebuie deschisa acum. In schimb, spune ca ar fi bine ca, oricare ar fi candidatul dreptei la alegerile prezidentiale, sa fie doar unul. „Daca exista doi, ar fi bine sa aiba o intelegere de sprijin reciproc pentru al doilea tur al prezidentialelor, indiferent care ar fi candidatul propus de PDL“, spune Teodor Baconschi, care considera ca un rol decisiv in acest sens il vor avea nu numai programul, viziunea si sondajele interne ale partidului, ci, mai degraba, semnalele pe care societatea le va da. „Nu le poti propune romanilor un presedinte, oricare ar fi el, pentru ca asta a decis un partid politic. Trebuie sa vedem, mai intii, care este portretul-robot al presedintelui pe care si-l doresc romanii. Eu cred ca, in campanie, epoca insultelor cu titlu de argumente dintre politicieni a trecut“, a conchis ministrul.