Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, este o personalitate activa in domeniul alimentatiei. Autor al cartii Noua ordine alimentara. Si noi ce mai mancam?, specialistul continua sa traga un semnal de alarma asupra imbunatatirii calitatii vietii, a cresterii sperantei de viata si a preventiei bolilor secolului XXI printr-o alimentatie corecta.

Profesorul Mencinicopschi darama mitul conform caruia doar oamenii potenti financiar au posibilitatea de a se hrani sanatos. Mai mult, acesta atrage atentia asupra mirajului creat in jurul asa-ziselor „produse bio”, cu mult mai scumpe decat cele conventionale, fiind de parere ca exista sanse sa ne cumparam boala pe bani mai multi decat daca am consuma alimente conventionale. Constientizarea de catre populatie a adevaratului concept de alimentatie sanatoasa nu este nici pe departe profitabila in randul comerciantilor sau al guvernelor ori organismelor care se ocupa cu siguranta alimentelor. Cercetarile cantonate in zona unei noi ramuri ale nutritiei, cea nutrigenomica, arata clar ca alimentele interactioneaza direct cu genele noastre, cu cromozomii nostri, iar nutrientii si nonnutrientii din alimente dirijeaza in mod direct ceea ce suntem si modul in care gandim. „Multi nu au interesul sa spuna ce inseamna o alimentatie sanatoasa, deoarece conceptul de calitate a alimentului nu este bine definit si cu atat mai putin legiferat de catre guvernele si organismele care se ocupa cu siguranta alimentelor. El ramane inca interpretabil din punctul de vedere al consumatorului, care il defineste printr-un produs care arata bine, este proaspat, gustos, sau al producatorului, care, prin acest concept al calitatii, intelege fidelizarea cumparatorului prin respectivul produs si profit. Adevarata calitate a alimentului inseamna ca el sa fie si gustos, sa ne hraneasca si sa aiba valoare nutritionala. Cei care dispun de o oarecare cultura alimentara si-au dat seama ca produsele pe care le gasesc in comert nu sunt tocmai sanatoase si s-au indreptat catre targurile de produse bio, fara sa stie ca, de multe ori, risca sa fie pacaliti... „Din pacate, si in cazul acestor produse, goana dupa profit incepe sa le compromita total. Un aliment bio este unul creat intr-un lant agroalimentar, atent monitorizat, incepand cu solul, apa sau temperatura, pana la stadiul in care el este pus pe masa noastra. Acest lucru este certificat si de faptul ca poarta o eticheta cu sigla UE, iar dedesubt un cod al organismului care atesta ca produsul este bio. Faptul ca eu produc un cartof in gradina, pe care il vand, nu inseamna ca el e si bio. Pe de alta parte, si la alimentele bio se aplica aceleasi reguli nutritionale ca la alimentele conventionale. Un exemplu ar fi alimentele bio procesate - painea alba bio. Ea nu este cu nimic mai buna decat cea conventionala, folosindu-se o faina alba din care s-au indepartat vitaminele, mineralele si fibrele. Deci, faptul ca un aliment este bio nu ne garanteaza ca este si mai sanatos, si mai nutritiv decat cel conventional. Doar ca este mult mai scump si ne indreptateste sa spunem ca ne-am cumparat boala pe bani multi”, explica profesorul.
Specia umana este programata sa traiasca 120 de ani. Cu toate acestea, studiile recente arata ca pe plan mondial speranta de viata are un traseu descendent si, mai mult, calitatea vietii este tot mai precara. Potrivit prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, in Romania speranta de viata este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeana, romanii ocupand primele locuri la bolile cardiovasculare, la unele forme de cancer sau obezitate. Nu de putine ori, suntem tentati sa credem ca saracia este responsabila pentru multe dintre aceste probleme... „Cu aceiasi bani, multi sau putini, putem sa mancam sanatos daca stim sa ne alegem alimentele. Din cauza lipsei banilor poti sa mananci cantitativ mai putin, insa calitativ bine. Daca vom continua sa cumparam alimente si ieftine, si de o calitate nutritionala foarte proasta, ne vom cumpara sigur boala, cu atat mai rau cu cat suntem saraci si nu vom putea acoperi cheltuielile actului medical. Ceea ce le lipseste cel mai mult romanilor este cultura nutritionala si constientizarea raportului aliment-sanatate. Ar fi ideal ca fiecare fiinta sa stie ca fiecare fiinta vie, inclusiv omul, a coevoluat cu alimentele lui si cu cat le-a consumat un timp mai indelungat, cu atat sistemul imunitar, digestiv, genele s-au acomodat cu ele. Alimentele aparute recent nu sunt recunoscute de sistemul nostru imunitar si de aceea asistam la intolerante alimentare ale caror efecte se vad in timp. Alimentele care au fost consumate in mod obisnuit de catre fiinta umana sunt cele naturale, integrale, care se gasesc in natura ca atare si le consumam in forma lor neprelucrata. Omul insa a mai inventat o categorie, pe care eu le denumesc «alimente culturale», care nu se gasesc in natura, cum ar fi un produs de patiserie. Chiar si aceste alimente culturale s-au modificat prin industrializare si combinarea nefericita a nutrientilor, ducand la aparitia alimentelor moderne, dezechilibrate din punct de vedere al profilului nutritional. Alimentatia bazata pe alimentele culturale a generat una dintre cele mai cumplite boli ale civilizatiei moderne: obezitatea, care reprezinta o amenintare la adresa speciei umane”, a adaugat acesta.
Prin urmare, trebuie sa avem o dieta cat mai diversificata, sa mancam cat mai putin din cat mai multe, jumatate din farfuria noastra trebuind sa fie umpluta cu fructe si cu legume proaspete. „De asemenea, ar fi bine sa nu lipseasca cerealele integrale, lactatele, ouale, pestele. Excesul nu este bun nici macar atunci cand vorbim despre alimentele foarte sanatoase. In aceeasi masura, este important sa ne hidratam, pentru ca organismul nostru si detoxifierea nu pot functiona in lipsa apei. Hidratarea este recomandat sa nu se faca decat cu ajutorul apei minerale sau plate ori cu apa din fructele consumate ca atare, si nu sub forma de fresh-uri. La adulti, se inmulteste greutatea corpului cu 30 ml si se va sti cantitatea de apa necesara fiecaruia in parte. Am tot observat, de multe ori, ca se mananca in masina sau la televizor, or, digestia nu se face corect decat daca stam linistiti la masa si ne concentram asupra mancarii. Sunt lucruri marunte, dar esentiale, pe care nu mai avem timp sa le facem din cauza stresului”, a precizat directorul Institutului de Cercetari Alimentare.