N-a trecut decat o luna de atunci si deja despre introducerea cvorumului la referendumul din 29 iulie 2012 se spun legende. Victor Ponta este intrebat „De ce ati acceptat cvorumul?” Si raspunde: „Am sa va spun in memoriile mele”. Faptele au fost urmatoarele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
1. Parlamentul votase deja o lege uselista a referendumului care pevedea cvorum. Legea se afla in dezbaterea Curtii Constitutionale.
2. Guvernul adopta o Ordonanta de Urgenta pe aceeasi materie (referendumul), dar fara sa mai prevada cvorum. Nu avea acest drept constitutional.
3. Curtea Constitutionala declara in regula noua lege a referendumului, adaugand la decizie o precizare ciudata: e in regula pentru ca are pevederea privind cvorumul. Aceasta pevedere lovea, indirect, in ordonanta care nu mai avea o astfel de prevedere.
4. Comisia Europeana someaza Guvernul Romaniei sa reintre in legalitate abrogand ordonanta. Curtea nu mai putea cere asa ceva pentru ca tocmai fusese neutralizata in parlament, institutia care ar fi putut-o sesiza, Avocatul Poporului. Comisia Europeana s-a vazut pusa in situatia de a lua locul acelui Avocat.
5. Victor Ponta a promis sefului Comisiei ca va reintra in legalitate.
6. Guvernul Romaniei a reintrat in legalitate, dar nu prin abrogarea ordonantei ilegale, ci prin transformarea ei in lege (fara cvorum, de asta data).
7. Presedintele interimar a promulgat aceasta lege, desi avea dreptul sa nu o promulge pana pe 29 iulie, astfel ca referendumul s-ar fi organizat, potrivit ordonantei, fara cvorum. Crin Antonescu n-a vrut sa riste, prin nepromulgare, sanctiunile care ar fi fost hotarate de Comisie.
8. Referendumul din 29 iulie 2012 s-a desfasurat sub legalitatea ceruta de Comisie.
Intrebarea la care nu a raspuns nimeni, deocamdata, este aceasta: „De ce a fortat Comisia acest amestec in treburile noastre interne?”. Iar raspunsul are doua implicatii: a si b.
a. Comisia nu dorea neaparat cvorum sau lipsa cvorumului in aceasta afacere romaneasca, ci reintrarea in legalitate, iar legalitatea anterioara ordonantei era una care prevedea cvorumul. Majoritatea uselista votase aceasta legalitate. Asta e marele secret pe care vor sa-l ascunda guvernantii acestei afaceri.
b. Daca, la Bruxelles, eurocratii n-ar fi cerut reintrarea noastra in legalitate, Romania ar fi creat un precedent periculos pentru stabilitatea Uniunii. Daca si alte tari ar fi inceput sa foloseasca, nepedepsite, ordonantele guvernamentale pentru a scoate din joc pevederi legale fundamentale, in Uniune ar fi fost deschis un drum catre dictatura.
Prin urmare, Uniunea a actionat dictatorial in contra Romaniei tocmai ca sa previna deschiderea acestui drum catre dictatura. (Asta n-a vrut sa inteleaga presedintele interimar atunci cand a spus ca el nu primeste ordine de la nimeni. Ba nu. Presedintele interimar sau plin va primi ordine ori de cate ori va mai incerca sa deschida acest drum.)
Aceasta „legenda” ne spune in clar cand s-a trecut la suspendarea presedintelui: intre momentul dezbaterii Legii referendumului (iunie) si momentul emiterii ordonantei (inceput de iulie). De ce atunci, cand asa-zisele incalcari grave ale Constitutiei de catre presedinte erau, toate, anterioare lui iunie 2012?