Fenomenul Indiggo Twins
    POZA:
 
 

Fenomenul Indiggo Twins

Zilele trecute, la celebrul club The Bitter End din New York City a fost o seara comemorativa dedicata lui Paul Colby (1917 – 2014), sufletul acestui club, care a murit de curand, la varsta de 97 de ani. Evenimentul, organizat de Chris Apostle si Mario Sebastian, s-a numit „Spring a Palooza 2014”.

Infiintat in 1961, The Bitter End este cel mai vechi club de rock and roll din New York, aflat pe Bleecker Street, in Greenwich Village. Aici descoperi cea mai frumoasa si magica zona a orasului, care, mai ales noaptea, arata ca in basme. Toata zona, toate strazile sunt de poveste, cu case mici si medievale, in contrast cu zgarie-norii din apropiere. E o atmosfera europeana, occidentala.

Locatia se afla intre strazile Thomson si LaGuardia. Cladirea e din caramida rosie, creeaza o atmosfera intima, veche, plina de mister. Totul e select, rafinat, cu clienti stilati, unul si unul. Predomina tinerii, care umplu pana la refuz randurile de mese, iar in timpul concertelor toate locurile in picioare sunt ocupate. Capacitatea clubului este de 230 de locuri. Vin fanii trupelor, dar si iubitorii de muzica, toti fiind curiosi sa vada artistii care evolueaza, sa vada stadiul in care se afla muzica noua in America.

Este cotat si drept „Nightclub, coffeehouse and folk music“. In 1968, Paul Colby, care si-a inceput cariera ca promotor - „song plugger“, a lucrat apoi pentru Frank Sinatra, Duke Ellington si Guy Lombardo, devenind manager si agent de rezervare la The Bitter End, club pe care l-a achizitionat in 1974. La mijlocul anilor ’70, clubul a fost locul de nastere al lui Bob Dylan, Rolling Thunder Revue, care a inclus nume ca Joni Mitchell, Roger McGuinn, Ramblin’ Jack Elliot, Joan Baez, T-Bone Burnett, Ronne Blakely, Mick Ronson si multe alte stele care au acoperit cerul artei americane. Aici a citit din versurile sale poetul Allen Ginsberg. Woody Allen si-a rostit nervoasele sale monoloage erotice, iar Billy Crystal a sustinut sase show-uri pentru 500 de dolari. Am sa-i mai citez doar pe legendarii Stevie Wonder, Tommy James, Norah Jones sau Stefani Germanotta, descoperirea aceluiasi Paul Colby, faimoasa cantareata, care mai tarziu isi va lua numele de Lady Gaga.

The Bitter End e un loc cu muzica live in care se intrec muzicieni profesionisti, printre care se numara si Mihaela si Gabriela Modorcea, fiind mereu invitate de organizatori, care le considera de-ale casei, foarte indragite de fani, fiindca multi vin doar pentru ele. Asa s-a intamplat si in seara dedicata lui Paul Colby. Caci Mihaela si Gabriela isi surprind mereu publicul, avand si particularitatea ca sunt o trupa formata din doua gemene multitalentate, actrite profesioniste inainte de toate.
Muzica cantata de ele are melodicitate, mult lirism si farmec. Iar muzica lor originala este cantata in timp ce ele danseaza, dupa o coregrafie proprie. In seara respectiva, la concurenta cu artistii Mario Sebastian, Ayanna Irish, Bobby Syvarth, Erben G. Perez, Andrea Papas, Ricky Gonzalez sau trupa Ascending from Ashes, Indiggo Twins au fost singurele cantarete care au interpretat diferite piese dansand tot timpul. Ceea ce vedeti la marile cantarete, Madonna, Beyoncé, Lady Gaga, Pink sau Shakira, in show-urile lor, se petrece si aici, in cazul lui Indiggo Twins. Dar ceea ce le diferentiaza vine de la scoala invatata la UNATC, Koln sau Paul Sorvino, unde fetele au facut teatru. Fiindca in show-ul lor este si actorie multa. Iar acum au prezentat o surpriza: un fragment din spectacolul lor Wicked Clone, care dureaza o ora si jumatate. Din care au prezentat un fragment de 23 de minute, cu text, cantec si dans, totul cursiv, din replica in replica, din melodie in melodie, fara oprire, fara respiro, de o densitate sufocanta, care creste, creste, pana ajunge la un apogeu ametitor. Si totul in chip organic, acesta fiind scopul suprem in arta. Ele au puterea de a intra in transa si de a aduce si publicul in aceasta stare. E uimitor sa vezi zeci de tineri inlemniti, fara replica, fara glas, stand ca vrajiti, ca imobilizati si privind fascinati ceea ce prezinta Indiggo Twins, un spectacol ca de pe alta planeta.

Le-am vazut pe fete performand in diferite locuri. De obicei, cand performeaza in cluburi de dans, spectatorii se intrec sa le imite miscarile, cum s-a intamplat de curand la BPM Nightclub NYC. Sigur, coregrafia Mihaelei si Gabrielei are ceva cu totul original, fiindca ele imbina miscari ale dansurilor populare romanesti, cu miscari indiene, gipsy si israeliene. In contextul general rock si jazz al maratonului de la The Bitter End, Indiggo Twins sunt o aparitie exotica, o oaza de lumina, fiinta lor fiind numai zambet.

Evident, show-ul lor este socant inca din start, cand canta si danseaza deja celebra melodie La, La, La, inclusa pe albumul Watch the Throne al lui Kanye West si Jay-Z, care a obtinut patru premii Grammy. De fapt, melodia face parte din compozitia Murder to Excellence, care este cotata drept cea mai valoroasa melodie de pe albumul Watch the Throne, detinator a trei platine si a unui aur.

E un drum greu si lung sa-ti faci loc in showbizul american, unde este o concurenta fantastica si nemiloasa. Insa, treptat-treptat, an de an, cu munca asidua, gemenele Indiggo si-au facut loc, ocupa o pozitie cu totul aparte care, dupa cum au anuntat la The Bitter End, se va concretiza curand in realizari de rasunet.

de Alin Ene, New York - 10464 afisari
 
         
 
5.0 - 78 voturi