Cifrele referendumului din 29 iulie, organizat pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, publicate de Biroul Electoral Central au aratat astfel: 46,24% din cei cu drept de vot s-au prezentat la sectiile de votare, din care 87,52% au votat DA si 11,15% au votat NU.
Desi multi au invocat dupa 29 iulie localitatile unde nu s-a indeplinit cvorumul, potrivit gandul.info, 50 de localitati din Romania, in special din judetele Olt, Mehedinti si Teleorman, au reusit performanta de a inregistra o prezenta la vot de peste 100%. Majoritatea primarilor din aceste localitati sunt membri ai PSD sau PNL. In judetul Olt, 19 localitati au depasit pragul de 100% prezenta (Colonesti - 184%, Batareni - 216%, Tatulesti - 147,98%). In Mehedinti, in opt localitati au fost inregistrate prezente de peste 100%, recordul fiind in Vanjulet -prezenta de 138%. In zeci de comune din Teleorman (Dracea - 118%) si Caras-Severin (record Zorlentu Mare - 113%) rata de prezenta a trecut de 90%, spre deosebire de satul Lepsa din comuna Tulnici, unde s-a inregistrat o prezenta de 250%.
Cea mai mica prezenta la referendum s-a inregistrat in judetele Harghita (13,59%), Covasna (18,56%), Satu Mare (29,15%), Cluj (34,32%) si Mures (35,07%).

Romanii din diaspora, „mingea de ping-pong” a politicienilor
Liderii USL au vizat reducerea numarului de persoane care au dreptul sa fie pe listele electorale permanente, scopul final fiind atingerea cvorumului de prezenta necesar validarii referendumului pentru demiterea presedintelui Romaniei. Astfel, dupa calculele USL, aproximativ doua milioane de cetateni plecati in strainatate nu au acte legale de sedere sau nu si-au indeplinit formalitatile privind resedinta, in acte aparand cu domiciliul in Romania.
Fostul ministru al Administratiei si Internelor Ioan Rus a sustinut si el lipsa unui numar important de persoane de pe  listele electorale: pentru alegerile locale au fost 18.315.880 de cetateni cu drept de vot, iar pentru referendum au „disparut” alegatori care nu mai aveau drept de vot, fiind trecute 18.294.514 persoane, cu 21.366 mai putine. In replica, premierul Victor Ponta a afirmat ca cifrele vehiculate de Rus in 24 iulie, conform carora numarul total al cetatenilor cu drept de vot este de 18,2 milioane persoane (18.292.514), nu sunt adevarate, adaugand ca vrea sa rezolve cererea CC si apoi sa stabileasca responsabilii.
Presedintele suspendat Traian Basescu si-a exprimat si el punctul de vedere, afirmand ca nicio lege nu permite guvernului sa scoata de pe listele electorale pe romanii cu domiciliul sau rezidenta in strainatate, el subliniind ca la referendum ar fi trebuit inclusi pe lista si 460.000 de romani cu locuinta in afara tarii.
„Nu este corect ca persoane care locuiesc intr-un alt teritoriu, in afara țarii lor de origine, sa influențeze viața romanilor sau a italienilor care nu au parasit țara natala. Cu atat mai mult ar fi fara sens sa votam la referendumul pentru suspendarea președintelui... (…) Trebuie sa votam acolo unde traim”, declara liderul PSD Italia Marian Mocanu.

„Eroarea materiala”, marul discordiei
Pentru a se valida referendumul, Curtea Constitutionala a Romaniei a solicitat listele electorale permanente actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pana pe 31 august (anterior 12 septembrie). Curtea Constitutionala nu a cerut guvernului actualizarea listelor electorale printr-un minirecensamant, ci doar listele electorale actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul. In acelasi timp, CCR a decis ca romanii cu domiciliul in strainatate sunt inclusi in cvorumul luat in calcul la referendum in cazul in care acestia vor fi scosi de pe listele electorale din Romania.
Potrivit Romania Libera, in cursul zilei de luni, Curtea Constitutionala a Romaniei a trimis catre guvern, in subordinea caruia se afla acum Monitorul Oficial, solicitarea de corectare a „erorii materiale" aparute in motivarea Curtii, dar premierul Victor Ponta, printr-un ordin verbal, a blocat publicarea ei. De ce? Pentru ca odata cu publicarea in Monitorul Oficial a acestei „erori", nu se pot „taia” in continuare de pe liste cetatenii romani din strainatate care au drept de vot.
Despre ce a fost vorba? Conform Romania Libera, pe 2 august, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra tuturor contestatiilor la invalidarea referendumului, inclusiv ale USL, pe care le-a respins, si a anuntat ca aceasta decizie devine obligatorie dupa publicarea in Monitorul Oficial. Motivarea a fost redactata corect si semnata de toti cei noua judecatori ai Curtii.
Tot atunci, judecatorii au hotarat amanarea pronuntarii asupra invalidarii referendumului din cauza unor documente contradictorii trimise de Ministerul Administratiei si Internelor si au hotarat sa trimita o adresa prin care sa ceara imperativ listele electorale pe care s-a votat la referendum. Si in aceasta adresa a aparut o „eroare materiala“, continutul ei fiind inlocuit, iar premierul Ponta primind o adresa prin care i se cerea sa numere din nou populatia.
Monitorul Oficial a publicat marti erata trimisa de CCR - CCR a cerut publicarea eratei inca de luni, iar MO a facut rectificarea abia marti.
Scopul refuzului publicarii inca de luni a fost continuarea numararii populatiei pentru modificarea listelor electorale, cum de altfel a recunoscut astazi noul ministru de Interne, Mircea Dusa.
„In speta, insa, sunt aplicabile dispozitiile legale ale art. 2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea presedintelui si ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul". Potrivit Curentul, acest paragraf din decizia CCR lamurește controversa legata de legea care stabileste cvorumul - legea privind alegerile pentru Parlament, reglementare potrivit careia romanii cu domiciliul in strainatate nu figureaza pe listele electorale permanente, astfel incat cvorumul nu i-ar fi inclus si pe acestia.
Legea invocata este 35/2008, una mult mai restrictiva in ceea ce privește persoanele cu drept de vot, de unde si scaderea numarului  celor cu drept de vot, teza ce ajuta USL-ul sa demareze „minirecensamantul”.
Cazul „erorii” CCR nu este singular. Razvan Orosanu descria pe  contributors.ro o situatie asemanatoare. „Am avut la AVAS cazul unui ordin de esalonare a unor datorii fiscale semnat de mine pe pagina numarul trei, dupa care functionarii au inlocuit paginile unu si doi, iar o esalonare de 6 luni a devenit o esalonare de 5 ani (...)”.