Demascarea lui Dan Negru
    POZA:
   
 

Demascarea lui Dan Negru

Chiar daca nu este un fan al grilelor de vara, cel supranumit campion al divertismentului de televiziune, Dan Negru, demonstreaza ca audientele nu tin de anotimp. Noul sau show, Demascarea, este un oximoron: de o incarcatura aproape sufocanta, in plina lejeritate estivala.

Chiar asa, ce se ascunde sub masca omului de televiziune Dan Negru? Un om mai putin galagios, „arogant“, o „pacoste“ pentru cei cu care lucreaza si un „zgarcit“, al carui mare vis este „sa se ieftineasca benzina“! Dar toate acestea nu il fac nicidecum mai putin invidiat de concurenta. „Sunt o persoana dificila. Se lucreaza greu cu mine si ii innebunesc pe toti cu email-uri, telefoane, sms-uri. Sunt cel mai mare cicalitor de pe piata televiziunilor din Romania si tot timpul am fost intrebat de ce sunt asa. Nu am gasit raspunsul, dar cred ca in felul acesta m-am setat eu. Din pacate, aceasta meteahna continua sa dea rezultate. Cel mai tare ma enerveaza cei mai pisalogi decat mine, dar, din fericire, nu prea ii intalnesc. Insa ii gasesc pe aceia care incearca sa faca fata pisalogelilor mele, iar pe ei i-as pulveriza dintr-o data. Ma chinui prin argumente ca pisalogelile mele sa bata pisalogelile lor, astfel incat produsul rezultat sa fie unul la care lumea sa se uite. Dar as minti sa spun ca dupa ce parasesc platourile de filmare pot sa ma scutur de nervi. Ii iau si pe ei acasa si atunci ma izolez in biroul de la etaj, continuand cearta la telefon cu cei care m-au enervat, si asa ne trec nervii reciproc. Sotia ma cunoaste si ma lasa in pace. Am grija doar sa nu ma vada cei mici“, marturiseste Negru. Spune ca secretul succesului in televiziune tine de pasiune si mai putin de bani. Ciudat, avand in vedere reputatia de om al banului pe care si-a capatat-o. „Un mare fotbalist mi-a spus ca a inceput sa simta ca nu mai da randament in momentul in care si-a consultat pentru prima data contul bancar. Eu am prins perioada in care lucram la radio, imediat dupa 1990, iar oamenii ma intrebau «Bun, si banii de unde vin, ca doar nu te platesc ca pui muzica si vorbesti?». Am lucrat multi ani in radio la Timisoara fara sa fiu platit, la fel si la TVR. Eu vin din generatia Horia Brenciu, Andreea Marin, Teo, Mihaela Radulescu, care a facut televiziune mai putin pentru bani, pentru ca era o perioada in care acest domeniu nu conta atat de mult pe piata. Lumea s-a schimbat, televiziunea are alt impact in Romania, vedetele fiind bine platite. Cu toate acestea, forta financiara nu vine decat daca pui pasiune. In momentul in care televiziunile nu imi vor mai oferi formatul care sa imi placa, o sa ma retrag in spatele camerelor de luat vederi, insa miza va fi si mare pentru oamenii din breasla, care abia asteapta sa zica «a tipat el cat a tipat, sa-l vedem acum de ce mai e in stare». In plus, am avut multe oferte de a face un late-night show, dar drumul meu este cel de divertisment. La un moment dat, lumea va zice: «Ia uite-l, domnule, si pe Negru asta cum trancaneste». N-as fi credibil“, spune acesta, care, chiar daca nu face televiziune pentru finante, o mica „aroganta“ trebuie sa aiba si el la final de an, cand bate audienta cu revelioanele sale. „De 12 ani fac revelioane la Antena 1, iar pe 1 ianuarie am si eu o aroganta. Strazile fiind goale dupa pranz, ma urc in masina si ma plimb printre blocuri urmarind cu privirea oameni care se uita la reluarea show-ului meu. Inca mai pastrez un sms de la Valeriu Lazarov, trimis prin 2004. «Stiu ca esti pe strada. Felicitari!»“.

Zgarcenia: mit sau realitate?
In ceea ce priveste „mitul zgarcieniei“ lui Negru, care circula prin lumea televiziunilor, acesta avertizeaza, pe un ton tipator. „Dar nu-i mit, bre! E o realitate!“ Exista si aici o explicatie... „Eu vin din Banat, unde oamenii sunt altfel decat cei de dincoace de munti. Acolo mai rar gasesti oameni care sa aiba BMW ultimul tip si sa locuiasca cu chirie intr-o garsoniera la etajul opt. Aici, in Bucuresti, daca nu arunci cu banii, esti cotat zgarcit. Timisorenii au o alta denumire a «zgarcieniei»: «cumpatare». Nu merg nici in cluburi. De altfel, la invitatia cuiva am fost o singura data cu niste prieteni intr-un club din Mamaia, in urma cu doi ani. Trebuia sa fac acest pas, avand in vedere ca erau niste prieteni din Chisinau, sositi sa vada si ei cum este pe la noi. Dar, stupoare: doar ca sa stai la o masa trebuia sa platesti 500 ron! Atunci am zis: «N-as da in viata mea banii acestia doar ca sa stau la o masa». Deci da: sunt zgarcit! Pe de alta parte, aici am intalnit multi oameni care au ultimul tip de ceas la mana si ultimul model de masina si locuiesc cu chirie in Ferentari“.
Cum vina recunoscuta este pe jumatate iertata, Dan Negru stie sa faca si gesturi de maxima larghete. „Un mare gest de larghete a fost achizitionarea unui disc de vinil, respectiv un disc de colectie BEST Of ABBA, mult mai piperat ca pret, dar l-am ascultat si mi-a placut fasaitul sau. M-am gandit ca merita investitia, avand in vedere ca o sa le ramana copiilor si ca poate peste 20 de ani va fi mult mai scump. Paradoxal, cu cei mici nu sunt asa de zgarcit si le-am angajat chiar si o bona. Cu toate acestea, cele mai bune bone raman tot bunicile lor care, de asemenea, ii ingrijesc“. Si nu este nimic ilar, ci mai degraba de luat aminte la una dintre „pildele“ zgarceniei lui Negru. „In viata mea n-am facut un credit la banca, pentru ca n-am incredere ele. In 1995 am avut un coleg de scena cu care am castigat in aceeasi vara aceeasi suma de bani. El si-a cumparat un Audi la mana a doua, pe cand eu mi-am cumparat un teren de 463 de metri patrati in centrul Bucurestiului. Imi amintesc si acum disputa: «Bai, Negrule, dar zgarcit esti, frate!». Dar cand a venit vremea in 2007 sa vand terenul pe o suma, l-am sunat si l-am intrebat: «ia zi, frate, cam cate masini Audi crezi ca as putea sa imi cumpar?». Atunci m-a injurat, dar acum imi da dreptate“.
Insa, cu toate rigorile financiare si cu toata popularitatea de care se bucura, Dan Negru nu se considera un star. „Daca mergi la o benzinarie din Baneasa si astepti o jumatate de ora ii vei observa pe toti cei care fac parte din showbizul autohton. Dar daca mergi la o benzinarie din Beverly Hills, greu o sa dai de Tom Cruise sau Robert de Niro venind sa isi faca plinul. La noi este un mare «fas». Nici eu nu sunt un star pentru ca, financiar vorbind, nu imi permit!“.
Dan Negru cel din viata de zi cu zi incearca sa fie cat mai putin sesizabil. „Cand merg pe strada, ma camuflez, imi pun sapca. Sunt multe dezavantaje ale faptului ca esti cunoscut: daca te duci sa cumperi o paine, si in loc sa ti-o vanda cu un leu, ti-o dau cu 14 lei. Pe de alta parte, as fi mincinos sa spun ca nu imi place sa fiu recunoscut si ma aud strigat in toate felurile «blonde», «Ciao, Darwin!» etc. Am incercat mereu sa fac o mare deosebire intre viata de serviciu si familie si, culmea, in zgarcenia mea, am fost in stare sa refuz oferte bunicele de a realiza o sedinta foto cu ea“, spune acesta. Pentru ca isi doreste o viata cat se poate de linistita, vedeta trustului Intact se si vede intors la origini: la Timisoara, orasul copilariei sale, cu un alt parfum, cu o lume mai „normala si mai „chibzuita“. Intre timp, parintii sai sunt nevoiti sa bata drumul pana in Capitala pentru a-si vedea fiul cum se chinuieste sa tina rostul unei case.
„Nu am locuit niciodata la bloc si imi amintesc ca atunci cand eram pusti in Timisoara cine statea la casa era considerat un om de conditie modesta, pe cand cei de la bloc erau priviti cu jind de parintii mei, pentru ca aveau toate conditiile. Pe vremea lui Ceausescu nu era tras gazul la case si trebuia sa iei carbuni si sa faci focul pentru a te incalzi, sa lucrezi curtea. Chiar si acum parintii mei au ramas setati pe vechiul sistem si, cand vin la mine in vizita si ma prind tunzand iarba in curte, ma vaita: «Of... mama, de ce nu te-oi muta tu la bloc, ca sa scapi de tunsul ierbii!...»“, conchide Negru.

de Mirabela Gucea - 2463 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi