S-a nascut la Arad, a absolvit Dreptul la Timisoara si si-a intemeiat o familie la Bucuresti, cu toate ca lucreaza la Bruxelles si Strasbourg... Fiecare etapa din viata, spune ea, i-a modelat personalitatea. Persoana despre care vorbim este PSD-ista Daciana Sarbu.

Cu un tata senator si ex-ministru al agriculturii, teolog, in prima faza, dar si vanator (Ilie Sarbu), la Bucuresti, Daciana a lucrat o vreme la Corpul de Control al primului-ministru, fiind chiar in subordinea celui care, dupa mai multi ani, i-a devenit sot - Victor Ponta. Studentia i-a dat acesteia lectii despre toleranta, avocatura in Capitala i-a aratat cat de pretios este timpul si cat conteaza sa aplici corect ce ai invatat.
Pe de alta parte, politica i-a aratat importanta jocului in echipa si ca ai numai de castigat daca alaturi de tine joaca cei mai buni. In fine, ca parlamentar a simtit ca participa la luarea deciziilor legate de legile obisnuite. Ei bine, la Parlamentul European, Daciana a invatat ca rigoarea si precizia dau masura politicianului, politica insemnand, conform interlocutoarei noastre, mai mult administratie si mai putin discurs.
Despre ce inseamna politica europeana pentru interlocutoarea noastra vorbim in interviul urmator, iar continuarea discutiei - extrem de relaxata - o regasiti pe web site-ul publicatiei noastre.

La nivel european se lucreaza pentru bugetul UE pe 2014-2020. Sunteti membru in Comisia pentru Agricultura. Faceti lobby pentru bugetul ce va fi alocat fermierilor romani in noul buget european?
In Parlamentul European, prin raportul pe care l-am realizat pe tema agriculturii, am solicitat sprijin pentru micii fermieri, pentru agricultura traditionala si pentru productia bio. Raportul este acum la Comisia Europeana, care ne va da un raspuns in timp util. Proiectul de buget european se negociaza cu argumente, si abia apoi, cel tarziu anul viitor, se stabilieste bugetul european. Bineinteles ca am sustinut interesul agriculturii romanesti! De pilda, platile directe catre fermieri, nu prin intermediul altor structuri, constituie un avantaj...

Esti o voce care se mentine potrivnica proiectului Rosia Montana, initiind chiar si o rezolutie in acest sens. Ai primit amenintari pentru „indaratnicia” ta?
Nu se pune problema sa fi primit amenintari de care sa ma tem. Altfel, am primit si eu amenintari mai diplomatice sau mai putin diplomatice. Cand ai asemenea actiuni, este o chestiune pe care ti-o asumi. Sunt oameni care tin, de fiecare data, sa imi arate ca ar fi mai bine pentru mine sa ma retrag, dar nu o voi face. Nu dau nume. Mi-am asumat, deci nu ma plang.

Ai lucrat si la declaratia prin care se solicita masuri eficiente si corecte, in plan european, pentru rezolvarea problemei cainilor vagabonzi. Care e finalitatea demersului tau si cand vor fi vizibile efectele?
Declaratia scrisa a fost deja adoptata. Comisia Europeana trebuie sa ne trimita, la Parlamentul European, un raspuns, pentru a avea o strategie asumata la nivel european legata de problema cainilor vagabonzi.

In contextul crizei medicamentelor pentru bolnavii de cancer din Romania, se impune existenta unei rezerve de medicamente. Este posibil acest lucru?
Da, este posibil. Asa cum exista deja rezerva de alimente, creata pentru a acoperi dezastre, dezechilibre majore, tot asa ar trebui sa existe rezerve constituite la nivel european si pentru medicamentele ce trateaza cancerul sau alte asemenea maladii cronice, tocmai pentru ca bolnavii sa nu aiba de suferit... Nu este vina bolnavului ca un guvern sau altul nu ia masurile prin care sa asigure necesarul de medicamente esentiale pentru supravietuire!

Se retrage Daciana din politica sau nu? Dilema este inca nerezolvata
In urma cu mai multe luni s-a speculat ca te retragi din politica, dupa finalizarea actualului mandat. Nu ai negat, dar nici nu ati confirmat. Ai amanat raspunsul. Care este, pana la urma, decizia?
Voi vedea la momentul respectiv, peste doi ani, cand mi se termina acest mandat, ce voi face. Inca nu am luat o decizie. Pentru moment, imi place foarte mult ceea ce fac.

Deocamdata, inteleg, iti place prea mult ceea ce faci pentru a renunta. Ce te-ar face atunci sa renunti la politica?
Probabil, daca as ajunge sa fac ce nu-mi place...

Dupa ce ai avut ambele experiente - parlamentul national si cel european - ce politica este mai buna? Cea europeana sau cea nationala?
Eu prefer stilul european de politica. Cel putin comparativ cu modul in care se face astazi politica la nivel national.

Ai un sot presedinte de partid si un tata sef de grup parlamentar in Senatul Romaniei. Iti cer prietenii sa intervii pentru a-i ajuta sa obtina cate ceva, prin bunavointa ta, a sotului sau a tatalui tau?
Nu. Nu vin cu asemenea solicitari. Cei care ar face-o nu ar fi prieteni. Prietenii mei sunt cei care lucreaza aici, la Bruxelles, cu mine, mai sunt prietenii mei dintotdeauna, dinainte de a fi unde sunt astazi, si mai sunt prietenii de familie. Restul sunt... socializare.

Ai peste zece prieteni de suflet?
Mai putin de zece! Categoric!