Intr-o epoca in care accesul la informatie nu mai este un lux, Internetul este o poarta deschisa catre lumi.
Curiozitatea, dorinta de a comunica cu ceilalti pe bloguri sau diverse retele de socializare ne duc intr-o lume a tuturor posibilitatilor. Cu toate ca auzim des cliseul: „Statul pe net nu tine de foame“, sunt totusi persoane care au reusit sa scoata profit din ceea ce pentru altii inca inseamna „piatra seaca“. Ne-am propus deci sa ii cunoastem pe cativa dintre oamenii care se bucura de succes in online, vizionari care au inteles de mult potentialul de business al Internetului, desi aceasta industrie este inca la stadiul de frageda pruncie in Romania.
Incepem prin a poposi o clipa pe blogul celui considerat „Senior al Internetului“. Nu trebuie sa ai un blog ca sa fi auzit de Arhi, pe numele sau Cetim Ametcea. In realitate, Arhi este un tip „grasun, jovial, mancacios“, care comenteaza cu efervescenta subiecte „din tara unde nici Apocalipsa nu vine“. Activeaza in online din 2005, iar doi ani mai tarziu s-a nascut Arhiblog, initial ca o nevoie de libera exprimare, decat ca o oportunitate de business. „Un senior al Internetului are o varsta inaintata, in cazul meu, 37 de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie recunoscut si de ceilalti drept senior, adica un mic conducator al grupului din care face parte. Ce convingeri am? Il urasc pe Traian Basescu la modul visceral, detest clasa politica din Romania. Singura mea pasiune este familia mea, iar ca unica extravaganta am vanatoarea“, ni se prezinta Arhi. „Pseudonimul Arhi il am datorita prietenului meu Michael Arizan, cunoscut ca blegoo, un roman americanizat, singurul om care a fost alaturi de mine la inceput si care m-a impulsionat sa merg mai departe, pe care il consider ca un tata pentru mine. Impreuna stateam intr-o seara si ne gandeam cum sa se numeasca blogul meu, care va fi cel mai tare din Romania. Si asa a aparut denumirea de Arhi, venind de la arhicunoscut, rezultand arhiblog. Iar o regula de baza in Internet este ca numele tau online trebuie sa urmeze numele blogului, nu poti avea arhiblog si sa te semnezi Vasile! Am ajuns la ideea de blog datorita blogului lui Zoso, singurul blog pe care il citeam la momentul respectiv. Intre timp, eu si Zoso am ajuns foarte buni prieteni, am invatat de la el cam tot ce stiu despre online, stiti cum e, great minds think alike“, spune acesta.

Bloggerii: munca si rabdare
Arhiblog are foarte multi vizitatori care ii comenteaza postarile. Acolo gasesti o societate in miniatura, unde oamenii sunt mai stapani ca niciunde pe ideile lor. Si mai liberi. Cum isi defineste Arhi succesul si notorietatea din online? „Succesul in online se masoara prin cantitatea de injuraturi pe care o primesti! Serios, nu ai cum sa masori asa ceva. Daca eu am succes, atunci Cabral ce are? Sau Mircea Badea? Sau alti oameni, mult mai cunoscuti si mai bine pozitionati decat mine? Consider ca sunt un tip cunoscut in zona, exact ca si cum as fi cel mai cunoscut aruncator de sulita dintr-un trib african de care nu a auzit nimeni. Pana sa descopar blogul frecventam un forum de discutii, unde deseori eram cenzurat pentru stilul de a expune lucrurile. Nu am mai suportat cenzura si mi-am deschis propria platforma de comunicare. Succesul in online vine cam la fel ca in orice alt domeniu, daca nu esti un geniu. Dupa multa munca, ani in care scrii si nu te citeste nimeni, nu te remarca nimeni, in care investesti bani, fara sa te astepti sa ii recuperezi vreodata. Daca ai noroc si rabdare, la un moment dat apare si succesul. Daca nu, probabil renunti si te intorci la ce faceai inainte“, crede acesta.
Spre deosebire de alti bloggeri, Arhi nu scrie pentru a-si mentine userii. Ei vin pur si simplu pentru opiniile sale expuse fara anestezie. „Lumea bloggerilor de succes este formata din arhiblog si zoso.ro. Restul sunt cantitate neglijabila. Eu, noi, cei ce scriam la inceputuri, nu am inceput gandindu-ne ca vreodata vom scoate bani din asa ceva. Nici nu vedeam cum am putea castiga ceva din asta. Cei ce isi fac blog acum isi fac din start cu gandul ca vor iesi bani. Au auzit ei de niste bloggeri, Arhi si Zoso, care fac bani din asta si ce mare lucru e sa scrii ceva si sa culegi bani la final de luna. Unii dintre ei chiar au reusit, in acest moment formeaza gasca cunoscuta drept piscotarii, cei ce frecventeaza toate petrecerile, toate lansarile de produs, orice din care se poate castiga macar un biscuite“, spune Arhi, blogging-ul fiind modalitatea prin care familia sa „mananca“.
In ceea ce priveste alte retete sau secrete ale unui blog de succes, Arhi nu pune pret pe strategii de marketing - „sunt un simplu blogger cu o diploma economica. Pe vremea mea nu se studia marketingul!“, si nici nu s-a lasat vrajit de aparitia retelelor de socializare. „Cei ce au fost bloggeri pursange si-au vazut de treaba si au scris in continuare, ceilalti si-au mutat activitatile pe Facebook sau au devenit „specialisti social media“, pentru ca e mai simplu sa iti masori succesul in asa-zise «like-uri», decat in oameni care te citesc si te cauta zilnic pentru opiniile tale“. Interactivitatea si un design cat mai simplu sunt alte legi nescrise ale unui blog de succes. „Eu am un design extrem de simplu de peste patru ani. Intotdeauna trebuie sa te ghidezi dupa dictonul KISS: keep it simple, stupid“, spune Arhi. Cu toate ca online-ul castiga tot mai mult teren prin pastrarea versiunii digitale a publicatiilor, dar si apariatia bombastica a cat mai multor site-uri, Arhi are si el o opinie „bomba“... „Printul va muri. Nu avem jurnalisti, avem doar vanatori de cadavre, creatori de titluri cu senzational, bomba, trebuie sa dai click aici. Cel putin in Romania, aceasta aversa de nonvalori jurnalistice va duce la inchiderea multor ziare si mutarea lor pe online, acolo unde stirea o poti copia linistit de pe Mediafax si sa o publici la tine pe site, ca exclusivitate sau stire bomba“, crede acesta.
Augustin Roman, seful Digital Antena Tv Group, noua divizie de online a Intact, este de parere ca Internetul reprezinta o lume fara frontiere, cu beneficiile si pericolele ei, in care nebunii circula si se exprima liber. Cu idei, curaj si noroc s-a aventurat totusi in ea. „In vara lui 2004 mi-am luat inima in dinti, am trecut pragul biroului lui Catalin Tolontan si i-am zis ca vreau sa ma ocup de editia online a Gazetei. In acea vreme, ziarele aveau editii online care se actualizau o data pe zi, seara, cand se incarcau articolele din print de a doua zi. EVZ.ro era lider detasat … Atunci l-am cunoscut pe Orlando, unul dintre pionierii.ro. «Internetul inseamna informatie si interactivitate», mi-a rezumat el definitia netului atunci. Am mai adaugat ingredientul distractie si am pornit la lucru. Marius Comper si Mihai Paul, carora li s-a adaugat Paul Muntenescu, au format echipa de start a noului gsp.ro, transformandu-se din «lopatari» in redactori online care ofereau informatie in timp real. Razvan Ionescu, pana de curand manager de integrare in Adevarul Holding, era directorul executiv al Gazetei pe atunci. Imi amintesc cum, in biroul lui, ne uitam pe trafic.ro. si m-a intrebat zambind: «In trei sau patru luni batem evz.ro?» Razvane, esti nebun!, mi-am zis in gand, dar obiectivul lui mi-a ramas intiparit in minte! Au urmat apoi ani interesanti in conducerea Gazetei Online, Intact Interactive, Convergent Media si, mai nou, Digital Antena TV Group, din aprilie 2012.“
Desi Arhi crede ca in online, nu avem jurnalisti, ci doar creatori de titluri „senzatioanle“, Augustin Roman sustine ca actorii principali ai industriei online din Romania sunt trusturile de presa si detinatorii pozitiilor de top in nisele de servicii. „Industria online din .ro se dezvolta mult an de an, dar mai are mult de munca si de construit. Nu-i usor, caci joci umar la umar alaturi de giganti mondiali precum Google, Facebook, Yahoo, etc“. Fata de predictia sumbra si categorica a lui Arhi legata de print, Augustin Roman are cateva mentiuni. „Printul romanesc de dupa Revolutie s-a nascut pe un teritoriu sarac. Nu existau tipografii de calitate, nu exista difuzare de calitate, iar cultura de consum era la un nivel low. Sunt cateva motive care au contribuit la actuala stare, cand in joc au mai ramas foarte putine produse si care duc o viata nu tocmai usoara. Eu cred ca aici ar trebui sa intervina statul si sa sprijine intr-un fel. Sunt tari din Europa in care se subventioneaza hartia etc. Avem o democratie fragila in Romania, iar o presa subreda nu e tocmai ce trebuie in acest caz. Probabil ca printul va pierde teren in continuare, iar aici este de subliniat un lucru: replierea in online/digital se va face greu, caci sunt bani inca putini in joc. Asistam acum la anunturi de genul «inchidem printul» si ne mutam in jurnalismul viitorului: digitalul, initiative care par miscari stralucitoare, de succes. Doar par… Realitatea este mult mai cruda, din lipsa veniturilor care sa poata sustine o dezvoltare tehnica si editoriala pe masura!“, spune Augustin Roman.

De la succes in online la cel in offline
Ne place sau nu, Internetul este totusi o lume nou creata, care nu a apucat sa-si contureze legile. Daca pentru unii este muma, pentru altii poate fi ciuma, pentru ca nu toate initiativele antreprenoriale se dovedesc a fi profitabile. Pentru Viorel Copolovici, omul din spatele proiectului culinar Pranzul din Caserola, activarea in mediul online i-a adus notorietate si i-a creat un background in ceea ce priveste actuala afacere, restaurantul KOPEL'S. Inainte de infiintarea site-ului pranzuldincaserola.ro a existat blogul personal copolovici.ro, unde, printre altele, impartasea retetele culinare preparate acasa, ca un mare pasionat de arta culinara. Cititorii i-au apreciat continutul blogului, iar pasul firesc a fost crearea site-ului culinar nisat pranzuldincaserola.ro. Au urmat diverse actiuni culinare bazate pe principiile unui gatit sanatos, iar comunitatea din online a fost tot mai interesata sa guste preparatele sale. Astfel, restaurantul KOPEL'S si-a deschis portile in plina criza, dar a avut un atu: notorietatea capatata in online i-a asigurat primul val de clienti... „Faptul ca eram o figura cunoscuta pe Internet a fost un avantaj. Primul cerc de clienti a venit din mediul virtual si apoi am avut surpriza ca acestia sa revina de multe ori cu famiile lor si tot asa. La un moment dat si site-ul a produs niste venituri, dar mult mai mici decat cheltuielile, astfel ca cea mai buna formula de monetizare a avantajelor site-lui a fost restaurantul“, spune Copolovici, fost concurent la MasterChef. Lipsa de timp l-a facut ca de un an sa abandoneze site-ul. Mai nou, el se axeaza pe comunicarea prin retelele Twitter si Facebook, pe care le considera mai rapide si mai expresive. „Mai mult decat atat, Twitter si Facebook sunt in continua crestere in Romania“, spune Viorel Copolovici.

Florin Grozea, detinatorul de premii in online
Un exemplu mai putin fericit in ceea ce priveste antreprenoriatul online este artistul Florin Grozea, de la Hi-Q, primul artist din Romania care si-a creat un blog. Dupa ce a lansat blogul, a descoperit oameni diferiti de cei din industria muzicala - bloggeri, antreprenori online, oameni din agentii de publicitate - si s-a gandit ca pregatirea sa ca informatician isi va gasi un teren fertil in mediul online. „Am lansat astfel primul site legal de muzica gratuita, eOk.ro, si datorita lui am primit cele mai importante premii din mediul online romanesc. In 2008 am aparut pe coperta revistei de afaceri BAZ, fiind primul artist care apare pe coperta si cred ca si pana in ziua de azi“, povesteste Florin. Accesand insa site-ul eOk.ro un mesaj taios iti ia fata: „Under construction“. L-am rugat pe Florin sa ne explice despre ce e vorba. „Am vrut sa demonstrez ca Internetul nu este un taram salbatic plin de «pirati», asa cum credeau artistii si casele de discuri acum cativa ani, ci o oportunitate fantastica pentru industria muzicala de a promova, distribui si monetiza muzica. Sunt fericit ca am pus si eu o caramida la promovarea instrumentelor online pentru artisti si casele de discuri prin eOk.ro, site care a realizat interviuri video cu artisti, lansari in exclusivitate etc. Cu toate acestea, modelul de business s-a dovedit a fi neprofitabil din doua motive: site-urile ilegale cu muzica gratuita nu sunt oprite de nimeni, dimpotriva sunt chiar laudate si fac trafic imens. Investitia in muzica legala cu licente, cu taxe platite la stat si la organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor nu-si are rostul in fata unei competitii incorecte, iar cel de-al doilea motiv este ca agentiile de publicitate si clientii finali au bugete foarte mici pentru online: 5%, maximum 10% din totalul bugetelor de publicitate din Romania, in contextul in care si acestea au fost lovite de criza actuala. Dar nu sunt dezamagit. Am facut lucruri mari si am cunoscut oameni destepti, care mi-au devenit prieteni. Si am cheltuit zeci de mii de euro, dar mai bine ca i-am dat pe proiecte online decat pe haine de firma si petreceri mondene, nu-i asa?“, spune Grozea, decis sa isi expuna intr-o carte experientele legate de mediul online, cu plusurile si minusurile sale.

Retete din „bucataria maimutelor creatoare“
Nu puteam inchide seria figurilor curajoase din online fara a aminti de „nebunii“ care au „speriat“ online-ul cu vizualizari record. Echipa Creative Monkeyz, parintii RObotzilor de Romania, a patruns adanc si in mentalul colectiv. Din punctul lor de vedere, succesul in online se construieste, nu se naste, iar criteriile sunt identice cu cele din offline. „Daca vrei sa ai un produs bun, asigura-te ca indeplinesti doua reguli: sa fie diferit de concurenta, nu neaparat mai bun, si in acelasi timp relevant pentru publicul caruia te adresezi. In rest, e vorba de munca. Multa si sustinuta“, spune Codin, unul dintre „maimutele creatoare“. Contrar aparentelor, numele site-ului CreativeMonkeyz.com nu are nimic „primitiv“. „E ca si cum ai intelege cuvintele lui Blaise Pascal, «omul este o trestie ganditoare», ca pe o afirmatie despre botanica“, zice Codin. Cum „se naste“ un episod din RObotzi? Codin si Ramoo pun la punct ideea episodului, scriu scenariul si se trece la inregistrarea vocilor. Urmeaza trei zile lungi de desenat decoruri si personaje si de animat, de care se ocupa tot ei. Dupa animatie, vine montajul si inserarea efectelor sonore. In afara pieselor muzicale compozitie proprie, care sunt compuse atunci cand e nevoie de „Druidul“ Cezar. Limbajul colorat al lui MO si FOCA, imnul Romaniei in „opt biti“, logo-ul original - cheia franceza si banana, in antiteza cu secera si ciocanul - i-au adus pe roboti in topul preferintelor publicului. „Simbolul vrea sa duca la lepadarea de mostenirea arida comunista. Limbajul licentios potenteaza umorul si separa animatia noastra de un «desen pentru copii», ceea ce nici nu este, conferindu-i o doza de veridicitate si naturalete, atributele care lipsesc multor productii audiovizuale romanesti. Umorul e actual pentru ca nu se ancoreaza in mondenitati sau mizerii politice - si asta pentru ca atat problemele pseudovedetelor, cat si cele ale clasei politice sunt extrem de perisabile. Succesul e conferit si de faptul ca nu exista un produs similar pe piata, iar public pentru animatie exista din abundenta. De fapt, exista public pentru orice tip de productie audio-vizuala pe Internet - dar, din nefericire, oamenii care sunt mai putin inteligenti traiesc cu impresia ca televiziunea mai e un mediu de masa relevant, si atunci nu investesc, nu produc un continut pentru Internet. Sau, cand o fac, o fac absolut penibil, adaptand continut de TV pentru un public scarbit de TV“, spune Codin. Tinerii clujeni sunt decisi sa asigure continuitatea serialului RObotzi cu cel putin inca un sezon, vor incerca sa experimenteze directii noi in scenarii, decoruri si personaje noi. La fel de decisi sunt sa isi mareasca si echipa si sa nu se mute in Capitala. Poluarea si agitatia urbana dauneaza grav creativitatii. „E o prostie ca un singur oras sa detina monopolul in ce priveste productia audiovizuala. Arta poate fi creata oriunde, iar mediul online a demonstrat-o in repetate randuri. Vrem sa extindem echipa cu oameni adusi de peste tot. Dar asta depinde de modul in care vom reusi sa monetizam mai departe proiectul nostru si de abilitatea de a gasi oameni competenti. De bani mai poti face rost, dar de oameni cu adevarat buni, mai greu“, spune Codin.
Cu parti bune sau rele, intreg Internetul este o lume pe cat de vasta, pe atat de mica, de tanara. De aceea, ca orice teren virgin, el atrage atentia, dar la fel se si poate razbuna. Desi nu s-a gasit formula de business perfecta, online-ul este un mediu in care poti experimenta si-ti poti exprima personalitatea. Daca este sau nu Internetul afacerea viitorului, cei care l-au „explorat“ mai mult decat noi cred ca e mult spus. Totusi, el face parte din viata oricarui proiect de succes!

Exemple de bune practici: presa scrisa in Europa
Un exemplu elocvent in care statul se implica in sprijinirea presei scrise este Franta, unde s-au luat masuri pentru a traversa perioada crizei economice. Ele vizeaza fidelizarea timpurie a cititorilor de ziare prin acordarea de abonamente gratuite pe o perioada de un an celor care au implinit 18 ani si reducerea cu aproximativ 30% a costurilor de imprimare. Mass-media din Germania primeste cei mai multi bani drept subventii de la stat, inregistrand in 2008 un total de 7,7 miliarde de dolari. Statul suedez subventioneaza ziarele locale sau regionale cu un tiraj mai mic, iar in Norvegia publicatia care obtine profit si nu-l investeste in dezvoltarea companiei pierde dreptul de a obtine subventii…