Cum se intimpla cu toate domeniile lumii de astazi, arhitectura trece, de asemenea, printr-o revolutie. Casele viitorului vor arata cu totul altfel decit cele de acum, iar noi vom fi nevoiti sa ne adaptam acestui nou mediu. Aceste schimbari sint insa greu de inteles atit pentru arhitecti, cit si pentru cei care nu au nicio legatura cu acest domeniu. Dintre preocuparile arhitectului si scriitorului Augustin Ioan, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“ din Capitala, face parte si informarea continua asupra schimbarilor pe care le-a adus tehnologia in proiectarea cladirilor.
Drumul de la arhitectura de astazi pina la cea pe care o pregatesc arhitectii avangardei se dovedeste a fi insa destul de dificil intr-o tara in care deciziile se iau adesea fara o documentare profunda asupra subiectului sau fara interesul de a rezolva cu adevarat o problema. Peisajul unui santier care da senzatia de sfirsit de lume ne-a speriat cind ne apropiam de locuinta arhitectului, din strada Berzei.

SUA, intilniri profesionale; Africa, intilnire de familie
„Eu stau din 1997 in locul acesta din apropierea Pietei Matache, de unde imi si fac cumparaturile, si am urmarit cum au inceput lucrarile si cum au continuat. Sint implicat atit la propriu, cit si la figurat. Este tipul de actiune urbana in Bucuresti in care toata lumea are dreptate si se fac foarte multe gafe in procesul de a avea dreptate. Se explica printr-o neghiobie a primariei, o inabilitate a celor care protesteaza“, a raspuns mirarii noastre scriitorul, explicind ca majoritatea statelor din Occident au eliminat de multa vreme traficul din centrul ora­se­lor, iar in aceasta zona se intentioneaza exact contrariul.
Din punctul de vedere al traditiei meseriei de arhitect, Europa este unul dintre locurile preferate ale lui Augustin Ioan, dar viitorul profesiei se afla cu siguranta in Statele Unite ale Americii, centrul avangardei in materie de arhitectura, dar si locul unde se dezvolta si domeniile asociate arhitecturii, cum ar fi patrimoniul virtual. „Este o societate care sta intotdeauna orientata spre viitor. Este o societate «copilareasca», ce cauta in mod deliberat tot ce inseamna nou. Pentru profesiunea mea, care are o importanta componenta experimentala, evident ca SUA este locul inspre care ma indrept. Acum merg in semestrul al II-lea sa predau la Universitatea din Cincinnati. Merg destul de des – am tot fost din ’93 si am stat acolo ani intregi. Intimplarea vietii mele este ca m-am legat de o institutie de genul acesta pentru ca este sursa mea de informatii“, a argumentat arhitectul. In locuinta sa se afla numeroase masti africane, explicatia fiind pasiunea pentru aceasta regiune a lumii. De fapt, atractia se explica si prin meseria sotiei. „Unul dintre locurile teribil de interesante este Africa, unde ma tot duc de citiva ani, pentru ca sotia lucreaza in diplomatie. As putea spune ca am luat Africa neagra la pas, unde am gasit culturi megalitice. Sotia mea a fost ambasador in Senegal cinci ani si a fost acreditata si in alte state. Am fost in Mauritania, in Senegal, in Maroc“, ne-a marturisit scriitorul. In Maroc va pleca imediat ce se va intoarce din apropiata calatorie in Germania. Intimplarea fericita care face ca toate aceste deplasari, dar si scrisul si proiectele in arhitectura sa coexiste este, ne spune Augustin Ioan, „faptul ca pasiunile si profesiunea sint lucruri care imi plac extrem de mult, iar a schimba scrisul pe proiectat ma odihneste foarte tare“.

Raportarea tot mai necesara la noutatile din tehnologie
De citiva ani, este foarte interesat de noile implicatii ale proiectarii cu ajutorul computerului. „Este o schimbare de paradigma in interiorul profesiunii mele, pe care o urmaresc cu interes. Nu este numai producerea de forme bizare, ci mult mai mult decit atit. Este o schimbare de paradigma la nivelul intregii societati, o trecere de la simplitate la complexitate, care are niste consecinte fabuloase. Este o schimbare de mare profunzime pe care noi, arhitectii, nu o intelegem. A avut loc o schimbare a naturii proiectarii. Intrebarea care se pune este: mai exista arhitecti in situatia actuala, cind sint proiectate datele initiale si dupa aceea tot procesul este realizat de computer?“, a continuat Augustin Ioan. Printre intelectualii cu interese comune, de asemenea interesati de interactiunea dintre teoria fractalilor si diverse domenii, se afla scriitorii Simona Ionescu si Ion Manolescu. Societatea se adapteaza destul de greu la aceasta noua abordare, dar procesul de constientizare a inceput, cel putin in ceea ce ii priveste pe doctoranzii in arhitectura. „Sistemul de invatamint nu este adaptat nicaieri. Sint citeva facultati in Occident, cea de la Delft (Olanda), in Marea Britanie, la Oslo, la Dessau. Schimbarea s-a produs brusc. Trecerea se face in felul urmator: se ia copilul si se arunca in apa. Daca supravietuieste, inseamna ca a invatat sa inoate“, ne-a spus profesorul universitar.
Teoria fractalilor a fost aplicata, in ultimii ani, chiar si in domeniul arhitecturii religioase. Astfel, daca in Romania se construiesc biserici respectind, de cele mai multe ori, traditia bizantina, in SUA, dar si in Europa, s-au ridicat biserici cu un aspect avangardist, care amintesc de imaginea pe care literatura science-fiction ne-a creat-o despre obiectele zburatoare neidentificate. A finalizat de curind o biserica la Urziceni si lucreaza, impreuna cu alti arhitecti, la construirea catedralei de la Curtea de Arges, ambele avind ca model bisericile bizantine de plan centrat. Printre proiectele la care ar fi putut lucra in prezent este Catedrala Neamului, dar acesta a fost respins de Patriarhie, dupa ce initial a cistigat concursul din 2002.
„E un domeniu foarte dificil, care, ca si in cazul picturii minastiresti, se face de la mester la invatacel, dar, dintre miile de biserici care s-au construit, unele sint remarcabile“, spune arhitectul.

Alegerea de a deveni arhitect
Simtul spatiului, dar si dorinta de a crea o lume sint cele doua determinante ale meseriei de arhitect. „Daca in­te­legi bine lumea, poti sa o reprezinti ­ceva mai bine decit pur si simplu imi­tind“, ne-a spus Augustin Ioan.
La intrebarea, care vine firesc odata cu analizarea traseului sau profesional, privitoare la imaginea de sine ca scriitor sau ca arhitect, ne-a raspuns: „Sint un intelectual al carui mod privilegiat de expresie este arhitectura scrisa, predata, proiectata, vorbita“. Alegerea arhitecturii a venit dupa preocuparile artistice, mai ales pentru desen, din copilarie. „Parintii mei au fost destul de in­te­le­gatori ca sa ma incurajeze. Am facut Scoala de Arta, dar parintii nu au vrut sa ma dea la Liceul de arta la Bucuresti, asa ca am optat pentru Liceul de matematica-fizica de la Tulcea, unde m-am nascut. Si apoi am dat la Arhitectura. Mi s-a parut alegerea cea mai buna, ca legatura intre arta si arhitectura“, ne-a spus specialistul in domeniu.