Personalitatea sa este strins legata de fenomenul stiintifico-fantastic. Alexandru Mironov nu este numai un autor de literatura, ci si un absolvent de matematica si un profesionist a carui principala vocatie este explicarea stiintei, pe diverse cai. Este invitat la majoritatea intilnirilor importante din Europa in care cercetatorii stiintifici isi prezinta ultimele descoperiri. De asemenea, se intilneste adesea cu tinerii liceeni carora li se poate stirni interesul pentru un domeniu al stiintei.
„Am avut o intilnire, acum doua saptamini, la Liceul <Petru Rares> din Piatra-Neamt si am tinut o conferinta: uite, viitorul e cam asa. In fiecare luna ma duc in cel putin doua orase. Ma ajuta foarte mult si faptul ca eu stapinesc dialogul cu ei. A venit o fetita la mine si mi-a spus: voi face fizica medicala. A fost revelatia ei. Am avut 2500-3000 de astfel de conferinte in ultimii ani. Eu sint de parere ca, daca Dumnezeu si mama ta ti-au dat mult, desi sint liber-cugetator, tu trebuie sa dai inapoi“, a amintit Mironov.
Nici ca jurnalist specializat pe stiinta nu a fost deloc lipsit de satisfactii, mai ales ca a trait si a observat marile schimbari pe care stiinta lumii le-a traversat in ultimele decenii. „De la distinctia culturala a Academiei Romane pentru progresul stiintific, si cred ca este prima data cind Academia da asa ceva, am fost printre jurnalistii care l-au asteptat la Casa Scinteii pe Dumitru Prunariu, am intrat in laboratoare si am simtit adesea strapungerile descoperirilor stiintifice dintr-un domeniu sau altul. Odata la fiecare doi ani merg la Lindau, pe lacul Constanza, intre Germania si Elvetia. Familia Bernadotte (n. red. - traditia intilnirilor organizate de aceasta familie a fost initiata de contele suedez Lennart Bernadotte de Wisborg, care a pierdut ­ti­tlul de print, pentru ca s-a casatorit fara aprobarea suveranului, si este continuata de Bettina Bernadotte) organizeaza de 52 de ani o intilnire a premiantilor Nobel cu studentii exceptionali din lumea intreaga. Anul trecut au fost acolo 59 de premianti Nobel. Va dati seama ce superinteligente sint la aceste intruniri“, ne-a spus cercetatorul. A scris despre aceasta intilnire in revista Stiinta si tehnica, al carui senior editor este, in ziarul Cronica, a vorbit la televiziunea Romania de Miine. Cu toate acestea, talentul sau de a comunica in scris, la radio sau televiziune, nu este completat de cel ingineresc, pe care l-a mostenit insa fratele lui.

2025, anul aproximativ cind vom merge pe Marte
Descoperirea neutrinului, care a fost numitai in diverse relatari si comentarii „particula lui Dumnezeu“, este cea mai importanta cercetare a momentului, care confirma ceea ce se numeste modelul standard al fizicii. „Noi stim ca mecanica cuantica si fizica lui Einstein nu se leaga intre ele, sint doua capitole total diferite, dar ca Bing-Bang-ul sa fie acceptat cu toate transformarile lipsea un element. Nimeni nu stia de ce particulele au masa… Un anume Higgs, impreuna cu doi colegi, a postulat, acum 40 de ani, ca trebuie sa existe o particula, care este cea care a dat masa la inceputurile universului, in primele secunde, minute, ore, ani. Si se pare ca acum chiar au gasit-o. Au izolat-o undeva. Nu stiu daca va arata cum este imaginata in ecuatiile diferentiale, dar, chiar daca este o varianta a ceea ce se presupune, calitatile ii vor fi dezvaluite incetul cu incetul, se vor alatura elemente noi. In orice caz, este o revolutie extraordinara a cunoasterii“, a argumentat Mironov.
Asa cum Einstein nu a contrazis teoriile lui Newton, tot asa este posibil ca o suprafizica sa se inglobeze in cea a lui Einstein. „Se vorbeste de teoria stringurilor. Sint multe teorii care se vehiculeaza dar numai intr-un cadru restrins. Sint doar citeva mii de oameni care inteleg asemenea lucruri pe pamint. Se simte nevoia de altceva in plus si de altcineva in plus. Trebuie sa-l gasim pe Einstein al veacului al XXI-lea, un individ care sa explice si sa le lege pe toate altfel“, a completat Alexandru Mironov.
Pentru noi sint inca greu de inteles unele argumente pe care fizica cuantica le-a dat deja… Ne este imposibil sa intelegem ca un foton se gaseste in doua locuri, ca o particula este ubicua, ca intre doua puncte nu exista cel mai scurt drum, ci toate drumurile cu putinta. „Aparent sint niste absurditati, dar fizica aceasta functioneaza. Nu percepem acum. Dar imaginati-va ca, in urma cu 500 de ani, venea cineva si spunea: <Pamintul este rotund>. A trebuit sa treaca deceniile, secolele si sa ni se para normal, sa intre in mentalul homo sapiens“, a explicat pasionatul de lumea viitorului.
OZN-urile continua sa fie de interes pentru cercetarea internationala. Mai mult, se pare ca acestea ne survoleaza in mod frecvent. „Face parte din nevoia de mister a populatiei sau poate ca este un reflex spre inainte al societatii. La Moscova, saptamina trecuta, cind se protesta la adresa lui Putin, un OZN  a zburat pe deasupra capetelor a 25.000-30.000 de oameni“, ne-a spus Mironov. Asemenea fenomene par socante pentru oricine nu este familiarizat cu aceasta ­lume. Devine insa mai clar, aproape ca intr-o discutie despre obiceiurile cotidiene, odata ce sint date exemple si se are in vedere prezentarea foarte accesibila pe care o face unui viitor care altadata parea de neimaginat. „Eu nu cred ca nave cu fapturi vii din protoplasma la bord pot zbura, pentru ca la vitezele cu care merg n-ar rezista, insa artefacte da. Doua sonde numite Voyager au iesit din sistemul solar cu citiva ani in urma si vor intilni primul sistem solar peste opt milioane de ani. Daca in acel sistem pe care il vor intilni vor fi planete locuite, vor fi intimpinate ca obiecte zburatoare neidentificate. Practic, aceasta ni se intimpla si noua“, a argumentat Alexandru Mironov. Pina ce primele fiinte pamintene vor ajunge pe Marte nu mai este mult, pentru ca locuirea altor planete de catre oameni va ajunge in curind o necesitate economica. „La sfirsitul acestui veac, pe ­Marte vor fi un milion de oameni. Plecarea pe Marte se va petrece in jurul anului 2025, daca nu cumva chinezii vor face un pas inainte. Chinezii isi permit sa lucreze chiar si la comanda. Si nu numai ei. Exista si posibilitatea sa fie o intelegere intre ESA, agentia spatiala europeana, NASA, care acum e in scadere, particularii americani, care string bani, si rusii, care sint o mare putere“, a explicat Alexandru Mironov.

„Eu sint calator de vocatie“
Mironov are pasiunea pentru alte civilizatii din vremea cind era profesor de matematica la Craiova si deja scrisese doua carti de povestiri science-fiction. Tot in acel timp a trait provocarea vietii lui, printr-un contract in Maroc, la un liceu. „Aparuse o carte, Amintiri despre viitor a lui Erich von Daniken, cu un subiect strins legat de paleoastronautica (n. red.: cercetare a celor mai vechi informatii despre preocupari astronautice) si am facut o intelegere cu Ilarie Hlinoveanu, editor si directorul Editurii Scrisul romanesc. El m-a provocat. Eu sint calator de vocatie. Si am plecat sa fac un reportaj. Am traversat Sahara, junglele Mexicului, in valea Nilului, la Piramide, in jurul lacului Titicaca. Am vazut despre ce a scris Daniken si am constatat ca era un mincinos. Nu a fost mai nicaieri si mi-am dat seama mer­gind peste tot, pentru ca eu eram zdravan construit, am fost scrimer in echipa nationala. De exemplu, in Sahara sint plus 65 de grade, deci trebuie sa rezisti. Am ajuns la concluzia ca nu are dreptate, ca toate aceste artefacte sint rezultate ale capacitatii umane, ale inginerilor. Si am scris o carte care se numeste Enigmatic, Pamintul, care a avut de la inceput un tiraj urias: 100.000 de exemplare. Imediat dupa aceasta am fost invitat sa lucrez la Stiinta si tehnica, la Televiziunea Romana...“, a completat Mironov.
Jules Verne, cu 20.000 de leghe sub mari, Cinci saptamini in balon, De la Pamint la Luna, si povestile cu roboti ale lui Asimov pot fi punctul de pornire pentru oricine doreste sa se initieze in lumea fantasticului si a stiintei. Motivul: stiinta este din ce in ce mai strinsa de imaginatie. „Sintem 30-40 de jurnalisti invitati cam la tot ce se intimpla in Europa, conditia fiind sa povestim acasa pe limba fiecaruia. Oamenii de stiinta stiu ca ceea ce fac ei trebuie povestit tuturor. Popularizarea este necesara din doua motive: unul, ca sa-l atragi pe tinar, care ciuleste urechile si vrea sa vada ce este acolo, si al doilea: sa convingi populatia sa fie de acord sa se voteze in parlament un buget pentru cercetare, pentru universitati, pentru cunoastere“, a subliniat Alexandru Mironov. Totusi, exemplul sau preferat ra­mine Programul Apollo, care a adus un cistig de cunoastere in numeroase domenii, cum ar fi cel al satelitilor de tele­comunicatie, al teledetectiei sau al satelitilor meteorologici.