Desemnata “Cea mai buna actrita” in cadrul galei premiilor UNITER, Mariana Mihut, actrita teatrului Bulandra din Bucuresti, nu considera acest premiu ca fiind definitoriu pentru un actor si a sa cariera… “Un premiu UNITER sigur ca este o recunoastere mai ales a calitatii muncii mele, dar nu ma ajuta cu nimic a doua zi la spectacol. O iau tot de la zero de fiecare data. De fapt, teatrul de asta este unic si minunat, pentru ca o iei intotdeauna de la zero. Niciodata un spectacol nu seamana cu celalalt. Practic sau tehnic, un premiu nu ma ajuta. Ba din contra, se gandeste lumea «ia sa vedem, ce a avut actrita asta de i-au dat astia premiu?». Si este si firesc pentru ca tocmai, repet, este vorba despre teatru.

(…) Ideea acestui spectacol (n.red. - “Ingropati-ma pe dupa plinta”) si realizarea lui se datoreaza unui foarte mare regizor si unui foarte bun prieten de-al nostru, Yuriy Kordonsky. Pentru ca a aparut cu doua spectacole – eveniment in festival. Cu al nostru nu a aparut”. Cred ca ar fi fost normal sa fie nominalizat si pentru regie. Iata ca spectacolul de la Sibiu a luat premiu si e tot spectacolul lui Kordonsky, dar el nu apare ca nume la nominalizari. Poate ca sunt eu subiectiva, dar un om atat de deosebit si un artist atat de deosebit cum este Kordonsky, care sa vina de drag, pentru ca iubeste actorii romani, e un lucru mai rar. Si atunci, cred ca e normal sa fie pretuit”, a declarat actrita pentru evz.ro.

“Numai prostii sustin ca in teatru e mai usor decat in film”
Cu o experienta in teatru de mai bine de 40 de ani, Mariana Mihut s-a dedicat scenei in totalitate, reusind de fiecare data sa impresioneze prin prestatiile sale de o inalta tinuta actoriceasca datorate unui “secret” numai de ea stiut… “Asta-i secretul teatrului. Oamenii vin sa vada pe viu situatii de viata sau sa asculte poezie, sa se emotioneze, sa rada sau sa planga din tot sufletul. Asta se intampla mai rar cu celelalte arte. Teatrul este unic, in acest sens”, a marturisit aceasta.
Intr-un interviu acordat verticalnews.ro in 2011, cea mai buna actrita desemnata de UNITER completa aceasta imagine imaculata despre teatru, afirmand ca frumusetea “meseriei” de actor consta in faptul ca, la fiecare reprezentatie, emotiile sunt mereu altele… “Iubesc si ma intereseaza teatrul. E mai consistent, mai greu, efemer. Aici, la fiecare reprezentatie am alte emotii, alte trairi. Numai prostii sustin ca in teatru e mai usor decat in film. Dar am facut si filme cu mult drag. Au fost insa regizori deosebiti: Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Blaier…”.

Insa aceasta apropriere actor-spectator nu este intotdeauna una lipsita de emotii din partea celui de pe scena…“Cand actorul joaca aproape de spectator, concentrarea este mult mai mare, pentru ca, fereasca Dumnezeu sa-ti plece mintea in alta parte cand publicul e la un metru si jumatate de tine. Iti este foarte greu dupa aceea sa-l convingi de ceea ce vrei sa spui. Daca te prinde descoperit o secunda, ii pierzi atentia, ii pierzi chiar si concentrarea lui. Este o colaborare mult mai stransa intre public si artist. E mult mai greu sa joci in mijlocul publicului. E ca mersul pe sarma. E pe muchie de cutit. Nu toata lumea poate fi la fel de concentrata – unul iti soarbe cuvintele si celalalt stranuta”, preciza actrita Teatrului Bulandra in 2009, pentru jurnalul.ro.

Surse: evz.ro, verticalnews.ro, jurnalul.ro