Nu vorbeste despre problemele ei si nu si-a aratat niciodata suferinta. Magda Catone a trait anul trecut momente cumplite atunci cand, dupa moartea sotului ei, Serban Ionescu, a fost blamata de multi, acuzand raceala cu care l-a tratat pe actor, cat timp acesta a fost in viata.
Un talent desavarsit, Magda Catone i-a avut profesori pe Amza Pelea si Ion Cojar. Se bucura de fiecare data cand are placerea sa le impartaseasca, la randul ei, si altora din culisele acestei frumoase meserii. Am intalnit-o la un workshop de actorie organizat in cadrul Festivalului Film 4 Fun, de la Sinaia, unde am discutat despre credinta, viata, datorie fata de public...

Exista filme “for fun” in Romania?
Exista, dar cele mai multe fac parte dintr-o arhiva veche, cum erau cele ale regretatului Geo Saizescu si altii ca el, care, in epoca de trista amintire, indrazneau sa faca comedie. Acum, in vremurile noastre, mai putin. A luat avant si are forta emisiunea tv care de multe ori este o critica la o alta emisiune. Ajung astfel sa se critice unii pe altii la nesfarsit, rezultand un haz destul de facil care ii bucura pe oameni, fara sa fie calitatea unei munci elaborate rezistente in timp. Au si ele rostul lor, dar prefer un film pe care sa-l revad peste ani si sa ma bucur ca inteleg si ce se intampla, si ca vad actori buni, si ca e regie buna, filmarea etc. Poate vor mai veni vremuri bune de felul acesta.

Tot mai des auzim ca regizorii romani s-au axat pe filme de festival...
Nu am facut un studiu, dar daca stai sa te gandesti, dupa povestile care au fost in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial se vor mai face nesfarsit de multe filme si se vor scrie nenumarate scenarii. Mai sunt si alte povesti, nu numai cele critice, ale planetei. Mai sunt si alte trairi ale oamenilor care pot fi luate in seama.
Cred ca sunt inteligente fabuloase care vor mai scrie scenarii frumoase. O scriitoare care s-a desprins din randul actorilor este Lia Bugnar si scrie piese de foarte mare haz, multe dintre ele fiind, din ce am mai vazut eu, in zona absurdului. Cine stie, poate scrie si un scenariu de film, care va avea solutii regizorale frumoase.

Sunteti o personalitatea care si-a pus amprenta asupra reclamelor la Bonux... Bogdan Naumovici declara la un moment dat ca a vrut sa „omoare” personajul Magda Catone de multe ori...
E firesc sa fie asa. Fiecare dintre noi cu personalitatea proprie punem amprenta pe ceea ce facem si dupa parerea mea, pentru un artist, este ideal sa fie asa.

Mai acceptati si alte reclame?
Deocamdata nu sunt invitata si trebuie sa stii ca am al 12-lea an cu firma asta si e greu de crezut ca va mai veni cineva sa ma invite. Ma bucur ca am avansat pana aici. Faptul ca am ramas in proiect atatia ani este o performanta, o forma de recunoastere in domeniu. Meseria asta nu mai are acum un singur culoar; are foarte multe, inclusiv cel al advertising-ului.

Mai mergeti la castinguri?
Da. Mai sunt ocazii. Cateodata regizorul e strain, desi nu pot sa zic ca excelez in astfel de participari, dar se intampla. Si, pe de alta parte, castingul are si rolul de a potrivi anumite fizionomii, constitutii care sunt pretentiile regizorului.

„Important este sa ai tarie de caracter, sa-ti vezi de treaba si sa fii un bun profesionist”

Se spune ca viata bate filmul. Este si cazul dumneavoastra?
A batut si nu mai intru in amanunte. Acum sunt intr-o etapa foarte placuta a vietii in care ma pregatesc pentru examenul de Bacalaureat al fiului meu si se pare ca e etapa cea mai importanta si lucru cel mai important pe care trebuie sa-l ducem la bun sfarsit, amandoi.

Aveti un caracter puternic. Ce le sfatuiti pe celelalte femei, care au trecut prin situatii similare?
Sa aiba credinta ca toate sunt trecatoare si ca intotdeauna binele invinge. Sa aiba si credinta in Dumnezeu, ca fara El nu se poate face nimic. Experienta mea mi-a dovedit ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu am trecut peste toate. Nu-ti trebuie nici o intamplare grava a vietii, nici o anumita inteligenta; doar o subtirime a sufletului care sa te faca sa accepti si sa-ti doresti participarea la ceea ce se cheama Sfanta Liturghie, mersul la biserica, in general, si a respecta ceea ce reprezinta niste reguli sau canoane, pe care unii le iau in raspar, asa. Eu zic ca sunt lasate de mii de ani si merita toata atentia si sa le respectam.

De cand v-ati apropiat de biserica?
Poate, asa ca un prag mai clar, ar fi botezul fiului meu, dar familia mea au fost formata din oameni credinciosi.

Va rugati in fiecare zi?
Nu chiar in fiecare zi, dar citesc des rugaciuni, mai merg la slujbele care sunt in cursul saptamanii. Si vad ca am timp pentru toate.

Cum va pastrati echilibrul, in perioada de rasturnare a valorilor?
Au fost tot timpul. Am spus mai devreme de epoca razboiului. Poti sa te gandesti ca am trait cataclisme si am rezistat. Ceea ce ni se intampla acum nu e mai rau decat au trait Sodoma si Gomora. Sunt lucruri pe care putem sa le trecem. Important este sa ai tarie de caracter, sa-ti vezi de treaba si sa fii un bun profesionist.

Unde va gasiti sprijinul in momentele grele.
In rugaciune. Cel mai simplu. „Doamne, Miluieste!”, „Doamne, Ajuta!”... Lucruri care sunt foarte la indemana.

Ce aveti in agenda acum?
Acum, merg sa joc la Campina, in cadrul unui festival, mai am o filmare si vreau sa reiau o piesa pe care am montat-o anul trecut si vrea sa o refac intr-o alta distributie. E un text foarte frumos care e despre profesiunea de credinta a unui artist. Si se pare ca lucru acesta stiu sa-l descriu si eu.

Ati jucat teatru, ati fost pe scena si in perioadele cele mai grele de viata (n.red. - moartea lui Serban Ionescu)...
Au fost niste refugii si, ca un soldat, trebuie sa mergi mai departe. Nu sunt pompier ca sa merg neaparat sa scap pe cineva din flacari. Respectarea unor indatoriri dovedeste multa tarie de caracter si faptul ca viata merge inainte. Asta nu inseamna ca nu iti pare rau, nu ti-e mila sau nu ai un moment de tristete. Dar nimeni nu are rabdare si nu vrea sa te vada vaicarindu-te. Asa ca e mai demn sa mergi mai departe si sa iti vezi de meserie pentru ca toti trecem prin asta. Nimeni nu scapa.