Succes, esec, provocare: Razvan Ciobanu
    POZA:
 
 

Succes, esec, provocare: Razvan Ciobanu

Priveste in urma cu detasare. Admite ca o afacere inseamna nu doar sa castigi, ci sa si pierzi si ca, in ciuda aparentelor, in lumea modei exista totusi o solidaritate de breasla. Se pregateste pentru o noua colectie. Razvan Ciobanu.

Cum a mers colectia pe care ai lansat-o in decembrie? A fost o schimbare destul de mare de stil. Cum a perceput-o clientela ta?
Nu a fost o schimbare de stil, ci, mai degraba, a fost o adaptare la situatia actuala, pentru ca, acum, cand fiecare este extrem de chibzuit cu banii, femeile nu se mai gandesc sa isi cumpere rochii lungi pentru a merge la un eveniment, ci se gandesc mai mult la versatilitatea unei rochii. Si atunci preferi sa iti iei o rochie care e lunga si pe care o poti purta o data sau de doua ori la evenimente de seara, sau preferi o rochie trei sferturi, ce poate fi purtata in mai multe ocazii? De aici a si pornit ideea acestei colectii; sa poti folosi piesele in mai multe feluri, de mai multe ori, astfel incat sa faci economie.

Si a avut succes ideea ta, ca business?
Ca business vorbind, e greu sa tragi concluzii ferme. Desigur, rochiile s-au vandut, au fost comenzi, dar lunile ianuarie si februarie sunt, de fapt, destinate mireselor, deci nu este o perioada in care sa vinzi rochii pentru petreceri, pentru cocteiluri. Iar daca ne referim la perioada sarbatorilor de iarna, uite, multe dintre prietenele mele petrec revelionul la schi, fie in tara, fie in strainatate, si atunci nu au nevoie de tinute sofisticate. Astfel, din colectie au fost comenzi fix pentru Anul Nou si pentru Craciun. Dupa cum spuneam, ianuarie si februarie sunt luni pentru mirese, deci, acum, noi avem comenzi pentru rochii de mireasa.

Care este urmatorul pas? Ce intentionezi sa faci?
Lucrez la colectia de primavara. N-as putea spune exact data lansarii, dar sper sa reusim la sfarsitul lunii martie, daca nu va fi undeva in aprilie. Am invatat sa nu mai dau termene, pentru ca nu totul depinde de mine. Cu siguranta insa va fi in primavara, dar nu pot spune foarte multe despre aceasta, pentru ca abia acum ma aflu in perioada de research si de selectare a materialelor.

„Nu merg la targuri, prefer sa-mi pastrez clientii din Romania“
Designul nu inseamna doar talent, ci si bani. Dispui de resursele necesare pentru a relansa bradul Razvan Ciobanu?
Brandul Razvan Ciobanu a fost relansat. A existat, intr-adevar, un subbrand, Preciouss, care a fost omorat - asa cum imi place mie sa spun. Dupa despartirea de Debenhams si deschiderea propriului magazin in Calea Victoriei, lucrurile nu au mers foarte bine, asa incat a fost un esec in business. In momentul in care vezi ca un business nu functioneaza, ci, dimpotriva, pierde bani - iar acesta pierdea bani din brandul Razvan Ciobanu -, atunci trebuie sa-l inchizi. N-am sa spun o poveste frumoasa, ca l-am inchis ca nu stiu ce… Nu, el manca bani! Asa ca, pentru moment, a fost trecut in stand by. Stiu ca oamenii apreciau hainele, ca puteai sa-ti gasesti produse ce purtau semnatura mea si ca designul meu ajungea la cateva milioane fata de cateva mii de euro, caci, la vremea aceea, preturile erau cu totul altele si pentru brandul Razvan Ciobanu.

De ce nu ai mai facut parte din proiectul Romanian Designers, de la Berlin? Stiu ca ai avut de-a face cu acest proiect si ai fost implicat in crearea lui…
Aceasta este o poveste pe care nici eu nu o cunosc, nu am inteles. Probabil pentru ca nu trebuia sa merg - stii cum se spune: nimic nu e intamplator in viata. Habar nu am! In schimb, am o parere extrem de clara despre toata povestea asta: am fost de cateva ori la Targul de Prêt-à-Porter de la Paris, de vreo cinci-sase ori, cred, am participat de cateva ori la un targ din Birmingtown, am fost la The Train, targul de la New York, iar toate acestea sunt extrem de bune pentru cei care nu au comenzi, nu au clienti in Romania si atunci au timp sa se ocupe de toate aceste comenzi. Cum este, de exemplu, cazul Irinei (Schrotter - n.n.), care are fabrica. Atunci nu trebuie sa-ti mai bati capul, sa-ti faci griji ca trebuie sa rezolvi in paralel si comenzile tale. Cum spuneam, am fost la targuri si m-am intors cu comenzi. De exemplu, la Paris primeam comenzi ce valorau intre 35.000 si 50.000 de euro pe sezon, ceea ce inseamna un volum extrem de mare de munca. Pentru un atelier, chiar si pentru unul destul de mare, caci aveam 15 angajati pe atunci, acest lucru ma impiedica sa onorez comenzile din tara. Ca urmare, a trebuit sa fac o alegere: imi pastrez businessul asa cum era el in Romania si imi onorez comenzile pentru clientii mei, unde preturile erau clar mult mai bune pentru mine, sau merg la targurile din strainatate. Am renuntat deci sa merg la targuri. Referitor la Berlin, sigur ca este o mandrie sa prezinti in alta tara, sa participi la un fashion week, nu pot pretinde ca nu mi-ar fi placut sau nu mi-as fi dorit acest lucru. Ar fi o minciuna. Nu m-au invitat sa merg cu ei acolo, dar important este ca Berlinul mi se datoreaza in proportie de 30-40% si ca oricine spune altceva minte. Sunt mandru ca am putut sa muncesc la proiectul acesta, ca a iesit si datorita contributiei mele. Mai departe, ca am fost sau nu invitat, e mai putin important.

Ai trecut printr-o perioada dificila, profesional vorbind. Ce ai constatat? Exista o solidaritate de breasla?
As spune ca a fost mai degraba o perioada dificila din punct de vedere personal, partea profesionala fiind legata de cea personala si atunci amandoua se duc naibii... Dar, ai sa razi, caci da, exista! De exemplu, am primit mesaje pe Facebook de la designeri pe care nici macar nu-i cunosc personal. Ne stim numele vag, nici macar nu am idee ce rochii fac... Am primit, la un moment dat, un mesaj de la o fata, care a aflat de toata povestea cu colectia, cu despartirea de ultimul partener, si care mi-a spus: „Daca ai nevoie, pot sa vin sa te ajut, sa cos eu rochiile alea, numai sa termini colectia!”. Am fost foarte impresionat. Asa ca, da, exista solidaritate si in breasla noastra. Cred ca atunci cand oamenii simt ca un semen se afla intr-un pericol de orice fel reactioneaza. A, ca nu suntem tot timpul buni sau ca ne mai apuca nebunia si mai vorbim urat unul la adresa altuia, cred ca asta se intampla in orice domeniu…
de Luana Ungureanu - 1553 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi