We need to talk about Kevin, in regia lui Lynne Ramsay, este adaptarea pentru ecran a romanului omonim al scriitoarei de origine americana Lionel Shriver. Filmul trateaza o serie controversata si destul de terifianta de subiecte, destul de rar abordate in cultura pop a secolului nostru: cat de departe poate merge dragostea materna? Raul pur, in afara unei cauzalitati, perversiunea perfecta, ermetica si in afara stimulilor, exista cu adevarat? Conexiunea extrasenzoriala intre mama si copil poate detecta acest germen al raului?
Tema in discutie este intr-atat de ampla si de sinuoasa, de multifatetata si perversa in sine, incat o adaptare cinematografica si-ar fi putut pierde foarte simplu busola in explorarea ei. Filmul lui Ramsay ramane insa intr-o zona perfect echilibrata de mister, suspans, detasare si dozare minutios explorata a informatiei versus ocultare.
Eva si Franklin Khatchadourian sunt un cuplu fericit care locuieste la New York. Eva este o adevarata aventuriera, care adora sa calatoreasca in jurul lumii (mai tarziu primim o informatie foarte subtil inserata ca ea si-ar publica deja memoriile), se iubesc si decid, ca orice cuplu indragostit, sa imbogateasca familia cu inca un membru. Eva ramane gravida, dar din primul montaj ce prezinta evolutia sarcinii deja pluteste o tensiune bizara. Arcul incepe sa se intinda. Primul nascut este un baiat perfect sanatos, Kevin. De mic insa, copilul este extrem de agitat si plange anormal de mult. Tipetele sale, coroborate cu zgomotul infernal al unei metropole, creeaza o simfonie crispanta, distructiva, atonala. In momentele de exasperare post-partum, Eva isi permite mici cruzimi fata de bebelusul sau mai putin ascultator. Kevin creste, dar refuza sa vorbeasca, nu se bucura de prezenta mamei lui, nu se joaca. Intr-un anumit sens, el refuza independenta, fortand o apropiere veninoasa, codependenta de mama sa.
La randul sau, Kevin declanseaza o serie de razbunari la adresa mamei, mentinandu-se intr-o relatie normala, functionala cu tatal. Eva (jucata excelent de Tilda Swinton) incearca sa isi iubeasca fiul bizar si malitios, uneori pana la sadism, dar demersurile ei sunt deseori la fel de violente ca ale fiului sau. Cei doi traiesc o poveste patologica de iubire disfunctionala, se angajeaza intr-o vanatoare reciproca din ce in ce mai sumbra, iar arcul se intinde pana la refuz. Apoi, cuplul Eva – Franklin mai are un copil… Asadar, un film care trebuie vazut.