Norii se imprastie ca prin minune, dupa ce ziua parea a fi mohorita. Oare ce se intimpla acolo, sus, in atmosfera? Din fericire, avem cei mai buni specialisti si cel mai modern Observator Atmosferic din Europa, la Magurele, acolo unde se poate observa tot ce se intimpla cu aerul pe care-l respiram…

In complexul de la Magurele se profileaza, semeata, o cladire impuna­toare. Aici lucreaza cercetatorii care studiaza atmosfera, in cadrul unui proiect finantat cu aproape trei milioane de euro. Romania a contribuit cu 15% din valoarea proiectului, restul banilor venind de la Programul Norvegian de Cooperare Nationala pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabila.
De aerul pe care-l respiram, de norii de deasupra noastra, care uneori pot purta ploaie acida sau particule otravitoare, depind viitorul nostru, sanatatea tuturor si, nu in ultimul rind, frumu­setea noastra. Observatorul Atmosferic Roman (RADO), de la Magurele, un adevarat DEX al compozitiei gazoase care ne inconjoara, este o vedeta a lumii stiintifice, gratie observatorulului atmosferic 3D care studiaza poluarea atmosferei, pina la 15-20 km altitudine, fiind dotat cu echipamente unice in Europa. „Tehnicile pe care le folosim se bazeaza pe lasere ce masoara masele de aer la altitudine. Ceea ce masuram la nivelul solului reprezinta rezultatul unor procese din altitudine, pentru ca atmosfera nu este stabila, omogena“, explica Doina Nicolae, managerul proiectului RADO.
Pe linga observatorul 3D, RADO detine si un observator mobil care ma­soa­ra atmosfera din diverse zone ale tarii, furnizind informatii cu privire la particulele nocive. Vestile din aer sint destul de proaste: masuratorile arata ca atmosfera are o grosime de 600 km, iar fenomenele meteorologice au loc la 10 km… Echilibrul atmosferei este amenintat de activitatea umana, de gazele cu efect de sera, de incalzirea globala, de subtierea stratului de ozon si de ploile acide. Conform studiilor, aproximativ 20% din ­populatia globului respira aer grav contaminat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf rezultat din procese industriale, ceea ce conduce la cresterea numarului de probleme respiratorii, cu precadere in rindul copiilor si al batrinilor. De asemenea, frecventa cancerelor de piele este exacerbata de subtierea stratului de ozon, din cauza hidrocarburilor clorinate si fluorcarbonului din aerosoli, frigidere, detergenti si polistiren.

„Daca ne gindim ca putin fum n-ar insemna mare lucru, ne inselam“
Observatorul de la Magurele se afla intr-o cladire noua, cu doua etaje, care apartine Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectrica - INOE. Cele mai importante aparate detinute sint sistemele lidar (cu laser), prin care se masoara componenta atmosferei si se determina cu precizie daca exista straturi de praf saharian sau daca cenusa vulcanica a ajuns si deasupra Romaniei. In ambele cazuri, importanta unei informari precise si corecte este covirsitoare… De exemplu, in cazul eruptiei unui vulcan, norul de cenusa sta o perioada lunga deasupra continentului, influentind temperatura si fiind responsabil pentru racirea ulterioara, pentru ca particulele de cenusa vulcanica sint puternic absorbante si nu permit radiatiei soarelui sa ajunga la sol.
Observatorul este compus din retea­ua de observare, centrul de date si centrul de stiinta. Reteaua de observare este dotata cu sisteme laser de teledetectie (lidar), cu statii la Magurele, Iasi, Timi­soara, Cluj si Baneasa. Exista senzori de monitorizare punctuali pentru gazele poluante, statii de monitorizare a particulelor in suspensie, camere in infrarosu si ultraviolet pentru imagini 3D, fotometre solare. Informatiile de la reteaua de observare merg la centrul de date, care se ocupa cu procesarea, analiza si stocarea lor. Aici se realizeaza modelarea numerica si prognoza, elaborin­du-se simulari, cu ajutorul datelor preluate de la satelit. Datele din Romania ajung ulterior la retele internationale, unde sint interpretate in context global.
Cu ajutorul noii tehnologii, cerceta­torii pot afla in ce masura este afectata tara noastra de fenomenele care au loc periodic in tarile vecine, precum incendiile de padure din Ucraina, din Republica Moldova sau din Grecia. „Acest fum este adus deasupra noastra cu ajutorul cir­cu­latiei curentilor de altitudine. Daca ne gindim ca putin fum n-ar insemna ­mare lucru, ne inselam, pentru ca, din punct de vedere al vremii si al transferului de caldura, este important. Acesta este unul dintre motivele pentru care avem veri foarte fierbinti si ierni foarte reci“, explica Doina Nicolae.
Centrul de la Magurele detine si un laborator unde pot fi facute experimente in miniatura pentru simularea unor fenomene fizice. Zeci de studenti, dar si de elevi indragostiti de stiinta, se bucura aici de cele mai bizare experimente, precum o tornada in miniatura ori producerea curentului electric din energie mecanica sau cu ajutorul unei minimori de vint. In cadrul proiectului RADO au fost dezvoltate si o serie de aparate inovatoare de monitorizare si vizualizare a gazelor poluante, precum camere UV (ultraviolete) si IR ­(raze iradiante), datele culese din atmosfera fiind stocate intr-un calculator.

Ajutor international pentru cercetarea din Romania
Valoarea totala a proiectului se ridica la 2.870.000 de euro, dintre care 440.000 reprezinta cofinantarea din partea Romaniei, restul venind de la guvernul norvegian. Dar colaborarea nu se opreste aici, Norvegia oferind Romaniei 305 milioane de euro, pentru cofinan­tarea unor proiecte care sa contribuie la reducerea discrepantelor socioeconomice dintre statele membre ale Spatiului Economic European (SEE) si la intarirea relatiilor bilaterale dintre statele donatoare si Romania. Norvegia, alaturi de celelalte state SEE/AELS (Islanda si Liechtenstein), a oferit Romaniei si asistenta financiara nerambursabila in valoare de 98,5 milioane de euro prin intermediul a doua mecanisme financiare, Granturile SEE si cele norvegiene, contributia sa la aceasta schema de finantare fiind in proportie de 97%, mai mult de 65 de proiecte individuale si 117 proiecte ale ONG-urilor avind parte de finantare.