Ilie Nastase a fost intrebat de un jurnalist ce crede despre politica prese­din­telui Sarkozy de a-i trimite acasa, in Romania, pe romii romani aciuati prin Franta. Ilie a raspuns printr-o gluma serioasa. Logica acelei glume era urmatoarea: pai, daca Sarkozy considera ca face o treaba legala deportindu-i pe tiganii nostri acasa la ei, in Romania, ce-ar fi ca noi, romanii, sa ne apucam sa-i deportam si noi undeva, si mai acasa, in Harghita, sa zicem. Presupozitia „filozofica“ a glumei lui Ilie era ca, daca Franta asa se poarta cu niste minoritari, de ce nu s-ar purta tot asa si Romania, care ar putea incepe si ea sa considere ca „acasa“ pentru minoritarii din Romania nu e Romania intreaga, ci doar Harghita, la fel cum Sarkozy a inceput sa considere ca „acasa“ pentru minoritarii tigani din Europa nu e toata Europa, ci doar tara lor de bastina. E limpede ca gluma lui Ilie era o critica la adresa presedintelui Sarkozy, inainte de a fi o propunere „civica“ de politica interna romaneasca, ba chiar nu era deloc o astfel de propunere. Cum ar zice Mircea Badea si altii, gluma lui Nastase era un… pamflet.
Pamfletul contemporan s-a nascut, recent, pentru a-i apara pe jurnalisti de responsabilitate. Inventia ii apartine lui Vadim Tudor si a fost acceptata de inculta noastra magistratura (judecatoriile), care se face ca uita cum a facut Tudor Arghezi puscarie pentru un pamflet, nu pentru alt­ceva. Pe timpul mai putin coruptei justitii romanesti din vremea lui Arghezi nu puteai sa fugi de responsabilitatile juridice ale jurnalismului sub pretentia ca tu, ziaristul, ai fi un fel de Constantin Tanase de la Teatrul de Revista si Umor.
Dar Ilie Nastase nu vrea sa se apere spunind ca ar fi comis si el un pamflet. El spune ca putea sa zica Botosani in loc de Harghita, tot ala i-ar fi fost gindul si tot aia i-ar fi fost gluma. Sa se apere? De ce sa se apere? Cine l-a acuzat si de ce l-a acuzat? Agentia Nationala pentru Combaterea Discriminarii l-a acuzat, fireste, de discriminare. Ilie a inteles, in prima instanta a afacerii, ca ar fi acuzat ca a jignit judetul Harghita. Nu stim daca, pina la ora actuala, Ilie s-a prins ca nu cuvintul Harghita i-a alertat pe cei de la ANCD, ci cuvintul deportare.
Inchizitia discriminarii n-are insa ce sa-i faca. Nu-i poate da nicio amenda. Cuvintul deportare din gluma lui Ilie se refera la politica lui Sarkozy, nu la vreo propunere „civica“ a lui Nastase.
De ce s-a bagat, atunci, ANCD-ul in oala acestei glume? Ca sa se bage in seama. ANCD-ului ii place sa prinda pesti mari. Altfel nu are ce sa scrie presa despre inchizitorii de acolo. Agentia asta s-a nascut din ipocrizia contemporana a Europei politice ca sa faca un fel de educatie civica antidiscriminare. Si nu are cum sa faca o astfel de educatie cu pesti mici. Ca o zis tata Leana ca tiganii nu stiu ce si nu stiu cum! Aia nu e educatie. Dar de ce nu finanteaza domnii inchizitori campanii de presa antidiscriminare? E mai ieftin sa astepti un peste mare. Las’ ca pica el! Si uite-asa au sa compromita domnii aceia aceasta noua Inchizitie. Si bine vor face! Pe presedintele Basescu l-au cercetat pentru expresia „tiganca imputita“ fiindca era un peste mare, cit o balena, in loc sa ii cerceteze pe cei care au facut publica aceasta expresie de viata privata a presedintelui.
Dupa logica inchizitorilor, daca are sa apara o tehnologie care sa ne filmeze visele, cu totii vom trece pe la ANCD. De pilda, la mine in vis nu apar niciodata tigani. Pai nu e asta discriminare?!