Loverboy, in regia lui Catalin Mitulescu, a primit in 2011 numeroase premii la festivalurile de film international, urmand ca, ulterior, sa fie propunerea Romaniei pentru categoria Cel mai bun film strain la Premiile Oscar. Nimeni nu stie, de fapt, ce adevar cutremurator se ascunde in spatele scenariului filmului a carui morala suna astfel: „Ai grija, nu te indragosti!“.

Despre pericolul real la care face referire filmul Loverboy ne-a vorbit saptamana trecuta Iana Matei, cea care acum 12 ani a infiintat singura Reaching out, prima organizatie din Romania care ofera adapost femeilor victime ale traficului de fiinte umane.
„In ultima vreme ma ingrijoreaza ca din 2007 traficantii romani au imprumutat din Olanda metoda numita Loverboy. Ceea ce ma impresioneaza mai mult este ca, pana in 2007, violenta fizica era folosita si se recuperau fetele, cu greu, ce-i drept, dar isi reveneau din soc. Acum se foloseste violenta emotionala prin aceasta metoda. Ne indragostim, ne iubim, si atunci victima se simte ea, in primul rand, vinovata. Aceasta spune: «A fost vina mea, cum am putut sa cred ca cineva ma ajuta? De ce n-am verificat?». Si mai cumplit este faptul ca pe metoda Loverboy nu ai metode de prevenire. Inainte ne era usor sa zicem: exista violenta fizica, trebuie sa reactionezi! Acum nu poti sa-i spui unei fete de 16 ani «Ai grija! Nu te indragosti!» Si daca se indragosteste de cine nu trebuie, in primul rand ea se acuza si celelalte fete o invinovatesc tot pe ea”, a precizat Iana Matei. Un prim semnal de alarma ar fi propunerea gen «hai sa mergem in strainatate sa castigam bani».
Pornind de la acesta metoda s-a scris scenariul unuia dintre cele mai apreciate filme romanesti ale anului 2011. „Filmul Loverboy, construit pe metoda Loverboy a fost o experienta interesanta pentru mine. Noi am fost un fel de co-scenaristi. Catalin Mitulescu a venit cu scenariul si m-a rugat sa fac comentarii, iar actrita Ada Condeescu a petrecut mult timp cu fetele, a vorbit cu ele, ca sa inteleaga punctul lor de vedere. Filmul este folosit in cadrul  campaniei de prevenire a sclaviei sexuale. Prima data cand am fost intr-un liceu, dupa vizionarea filmului, numai doua fete au fost de partea victimei, Ada Condeescu, si au spus ca au fost manipulate si ca nu-ti dai seama, caci, atunci cand iubesti pe cineva, tot ce vrei sa faci este sa o ajuti pe respectiva persoana. Restul au dat vina pe victima”, a adaugat Iana.
Despre Romania, aceasta crede ca se afla intr-o permanenta concurenta cu Republica Moldova (Chisinau) pentru locul fruntas in ceea ce priveste traficul de fiinte umane. „Traim intr-o societate in care judecam foarte mult. Este o dovada de lipsa de respect de sine. Atunci cand nu te respecti, te uiti la ceilalti, cautandu-le defecte, ca sa te simti tu mai bine”, a subliniat cea care acum 12 ani a infiintat singura Reaching out. De cele mai multe ori, victimele unor astfel de scenarii de necrezut aleg cufundarea in negare. „Am gasit fete care realizau situatia in care sunt, dar nu puteau sa accepte ca sunt mintite in acest hal si tot timpul spuneau «se va schimba». Aici trebuie lucrat, pentru ca noi nu avem dreptul sa schimbam o alta persoana. Noi trebuie sa ne schimbam pe noi insine atunci cand suntem nefericiti, intr-o situatie, fie ca este sotie, fie ca e victima. Victimele vin din familii dezorganizate, unde nu au cunoscut dragostea”, spune Iana, care isi face o caracterizare simpla: „Sunt  doar o femeie. Cu tot ce implica lucrul acesta”. De cand a intrat in contact cu victimele abuzului sexual, Iana a fost socata de simplitatea explicatiilor fetelor care au fost vandute si cumparate. „Socul cel mai mare a fost ca nu intelegeam cine hotaraste pretul unei fiinte umane, cum hotaraste, pentru ca nu poti sa vinzi numai trupul. Odata cu acesta vinzi si sufletul. Si cum calculezi valoarea unui suflet? Aceasta a fost si este in continuare pentru mine o mare problema. De asemenea, o alta problema grava este reprezentata de traficul de fiinte umane, care inseamna exploatare, dar nu numai in industria sexului: in munca, in cersetorie etc. Forma de exploatare in industria sexului mi se parea cea mai umilitoare, pentru ca nici corpul nu-ti mai apartine si este vandut. Mai grav mi se pare faptul ca tocmai din aceasta cauza ele sunt invinovatite mai mult, cumva ele sunt privite ca niste prostituate, niste femei care-si merita soarta, transferandu-se vina asupra lor”, a incheiat doamna Iana Matei.