Este unul dintre cei mai reputati analisti economici din Europa si, in acelasi timp, Marele Maestru al Marii Loji Nationale din Romania. Scriitor si jurnalist, Eugen Ovidiu Chirovici a fost consilierul de stat pentru probleme economice al fostului premier Adrian Nastase, apoi a indeplinit functia de presedinte cu rang de secretar de stat al Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, iar din 2008 este consilier al Consiliului de Administratie al BNR. De asemenea, a fost redactorul-sef al cotidianului Curierul National, a primit Marele Premiu pentru Jurnalism (1999), Premiul „Pamfil Seicaru“ (2000), Medalia de Aur a Centrului Ecumenic International, Premiul pentru Jurnalism al ANSVM, iar in anul 2002 a fost decorat cu Ordinul „Steaua Romaniei“ de presedintele Ion Iliescu. Avind in vedere cartea de vizita impresionanta si experienta acumulata, l-am provocat pe Eugen Ovidiu Chirovici la o discutie despre situatia economica a Romaniei, despre problemele politice, dar si despre implicarea Francmasoneriei Romane Regulare in viata sociala.


Toata lumea se intreaba cind se va incheia criza economica. Si totusi, cind a debutat, la nivel mondial, mai ales ca in SUA problemele dureaza de foarte multi ani?...
Majoritatea observatorilor sint de acord ca perioada cea mai grea a crizei financiare a trecut. Sigur, zona de turbulenta nu a fost depasita si inca nu este limpede daca mediul international de afaceri a asimilat „lectiile“ acestei ultime crize. Opinia mea este ca nu am avut de-a face cu o criza propriu-zisa, cum a fost aceea din perioada 1929-1933, de pilda, ci de o succesiune de crize: Mexic - 1994, Asia de Sud - 1997, Rusia - 1998, Turcia - 1999, SUA - 2001 etc. Insa acesta este sistemul numit capitalist. Prima criza globala a avut loc in 1787-1788, iar cea din 1847 a fost de o intensitate comparabila cu aceea din 2008-2009. Exista o anume ciclicitate a crizelor, iar economistii inca mediteaza asupra acestor chestiuni.

In plan economic, politic si chiar social, totul pleaca de la resurse. Statul roman mai are resurse, in momentul in care, spre exemplu, a privatizat sau a concesionat bogatiile subsolului pentru perioade foarte indelungate?
Cit timp nu sint exploatate inteligent si onest, resursele naturale nu asigura prosperitate. Brazilia este mult mai bogata in resurse decit Belgia, de exemplu, dar brazilienii traiesc mult mai rau decit belgienii. Chestiunea este mai degraba de „soft“ decit de „hard“. Problema este ca Romania si-a deteriorat grav sistemul de educatie, intr-o perioada in care educatia este (aproape) totul.

Guvernul Romaniei, oricare ar fi acela, are pirghiile necesare pentru dezamorsarea crizei economice?
Orice guvern are pirghii. Problema este cum le foloseste. Momentan, este discutabil daca le foloseste corespunzator.

Unde intervin lipsa de cunostinte, reaua-vointa sau incapacitatea guvernantilor de a rezolva aceste probleme?
Toate laolalta. In doze diferite, natural.

De ce in Romania se tot vorbeste despre criza economica, intr-o perioada in care alte tari au depasit aceasta situatie? Sa ne amintim, pentru ca tot este un subiect la moda, ca inclusiv Polonia a inregistrat o crestere economica in ultima vreme…
In Romania criza continua pentru ca nu am facut ceea ce trebuia. Nu vreau sa fac un „to do list“ pentru guvern, nu sint angajatul acestuia.

„Marx a gresit cind a redus fiinta umana la economie“
In momentul in care in SUA a inceput recesiunea bancara, demonstrantii defilau cu pancarte pe care se putea citi: „Marx a avut dreptate“. Cum comentati?
Marx nu a avut dreptate. Simplu. Sint multe de spus, insa Marx a gresit in mod esential atunci cind a redus fiinta umana si complexul univers al acesteia la economie, la „nevoi“ de natura materiala. Or, omul este mult mai mult decit suma simpla a nevoilor sale de natura materiala. Intreaga istorie ne invata asta. Comunismul de extractie marxista ramine o curiozitate a filozofiei, care, ambiguu folosit ca ideologie politica, a distrus milioane de vieti.
De 20 de ani, fiecare guvern a marsat pe teza „platim oalele sparte de predecesorii nostri“. Chiar cu totii au gresit?
Nu exista alb si negru. Fiecare administratie postdecembrista a facut lucruri bune si a comis erori mai mult sau mai putin grave. Avind in vedere de unde am plecat in 1989, cred ca era inevitabil sa se intimple asa. Ar fi trebuit sa fim extrem de norocosi pentru a evita o asemenea perioada de clarificari. Nu am fost.

Diplomatii romani mai au o baza solida, din punctul de vedere al cunostintelor economice?
Un diplomat de cariera nu trebuie sa fie un economist, ci o persoana cu o alonja politica si culturala suficienta pentru a asigura o reprezentare de inalt nivel a tarii sale. Exista posturi de minis-tru-con­silier in cadrul misiunilor diplomatice; cei care le ocupa trebuie sa fie specialistii in economie.

„In sectorul public nu poate fi vorba de cresteri salariale“
Sint posibile, in aceasta perioada, cresterile salariale reale?
In sectorul public nu poate fi vorba de cresteri salariale. In sectorul privat da, in cazul in care o companie considera oportun si dispune de resursele necesare.

Problemele sociale majore sint cele din sistemul medical, din invatamint si din armata…
Problemele sociale sint cel putin la fel de preocupante ca problemele economice. Cred ca, in lunile urmatoare, climatul social se poate deteriora chiar mai mult decit pina acum. In unele sectoare, se poate atinge un periculos punct de fierbere.

Cum poate fi oprit exodul fortei de munca in strainatate, in primul rind in ce-i priveste pe medici si pe profesori? Exista voci care sustin ca, la nivel mondial, industria medicala este mai profitabila decit cea de armament…
Exodul medicilor si al profesorilor nu este doar o chestiune economica. Nici medicii polonezi, cehi sau unguri nu cistiga la fel de mult ca in SUA sau Franta, si totusi nu pleaca din tarile lor in proportie de masa. Cred ca multi romani isi iau lumea in cap scirbiti de climatul tot mai deteriorat  - si nu ma refer doar la politiceni, ci la atmosfera generala – si de abandonarea sperantei ca va fi altfel in viitor. Ne lipsesc speranta si respectul de sine.

Cum comentati problema imprumuturilor externe ale Romaniei?
Cum este mai rau: sa imprumuti 100 de lei si sa o bei in seara urmatoare sau sa imprumuti 1.000 de lei, sa o investesti si sa cistigi 1.200 de lei? Evident, prima varianta – in cea de-a doua, desi te-ai imprumutat mai mult, ramii cu 200 de lei in buzunar. Ne-am imprumutat pentru consum, nu pentru investitii, si asta o sa ne coste in viitor.

„Fosta Securitate a devenit un mit urban“
Implicarea Securitatii in toate scandalurile economice si poli­ti­ce este sau nu o diversiune?
La noi, fosta Securitate a devenit de mult un mit urban. Cred ca sint fosti ofiteri sau colaboratori ai Securitatii care, in absenta unei legi a lustratiei, s-au cocotat destul de sus pe scara economica si/sau politica. Insa, dupa doua decenii, discutiile de acest tip sint redundante, cred eu.

(Continuarea, in numarul viitor)