A publicat peste 80 de lucrari stiintifice si este invitata sa conferentieze la prestigioase sesiuni de comunicari stiintifice interna­tionale din toate colturile lumii. Este doctor in biologie, cu specialitatea in biochimie si un eminent cercetator in domeniul apiterapiei.

Dr. Cristina Mateescu este directorul general al Institutului de Cercetare si Dezvoltare pentru Apicultura, vicepresedinta comisiei permanente de apiterapie Apimondia si membru expert in cadrul unor societati internationale in domeniul apiterapiei.
Desi diplomele onorifice si medaliile obtinute pentru activitatea sa in domeniul cercetarii sunt expuse intr-un numar impresionant pe peretii biroului de la etajul intai al institutului, dr. Cristina Mateescu nu afiseaza nici pe departe o figura rigida sau grava. Dimpotriva: zambeste larg si des si vorbeste cu emotie despre centrul universului sau: albinele, care se afla sub toate formele si dimensiunile in biroul sau, ba chiar i-am putut observa si cerceii in forma de fagure...
Cu o vitalitate si prospetime iesita din comun, dr. Cristina Mateescu ne-a invitat sa facem un tur al cladirii cu forme hexagonale. Pana acum doi ani, o zi obisnuita pentru ea la institut insemna studiul individual, lucrul la proiectele de cercetare, realizarea de noi formule si apoi testarea lor in laborator si intocmirea documentatiei pentru avizare. De doi ani insa, de cand a preluat conducerea institutului, functia inseamna mai multa oboseala, dar si satisfactia ca poate contribui cu toate resursele ca institutia sa avanseze. „Suntem deja foarte avansati, dar ne lipsesc inca fonduri. Acest unic institut de cercetare in apicultura ce apartine Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania a fost de drept privat dintotdeauna, datorita faptului ca Nicoale Ceausescu era mare iubitor de albine. Fiind societate de drept privat, nu beneficiem de fonduri la fel ca bugetarii, ci cofinantam. Mi se pare o lupta nedreapta, pentru ca cercetarea in domeniul privat nu este stimulata. Este unul dintre obstacolele pe care le-am intampinat. Nici din punct de vedere al programelor de cercetare lucrurile nu stau bine. Problema crizei mondiale ne afecteaza si pe noi, dar am reusit sa rezistam, autofinantandu-ne din productie...”, a declarat cercetatoarea.
Din cele mai vechi timpuri ale istoriei, albina in sine este simbolul vietii si al harniciei, fiind una dintre cele mai laborioase insecte. Marile civilizatii disparute, cea greaca, romana, hindusa, popoarele germanice, civilizatia egipteana si mesopotamiana foloseau produsele apicole, existand si insemne care atesta lucrul acesta: tablitele de lut din Mesopotamia Antica sau mormintele faraonilor din Egiptul de Jos vorbesc despre unsori si leacuri pe baza de miere si ceara. Pentru acestia albina reprezenta un semn al harniciei si al intelepciunii. Potrivit specialistei, rezultatul folosirii de catre stiinta a ceea ce albina iti pune la dispozitie in sprijinul vietii este o alimentatie sanatoasa, naturala. Mai mult decat atat, modul in care este organizata „societatea stupului” spune foarte multe despre cum ar trebui sa functioneze, de fapt, societatea umana. „M-a pasionat studiul albinelor inca de cand eram studenta, deoarece am vrut sa aflu ce anume face ca aceasta colonie sa fie atat de unita. Albina este o insecta sociala care stie sa se comporte in «societatea» ei la un nivel extrem de organizat. Fiecare individ din stup are constiinta lucrului bine facut: albina soldat pazeste regatul, societatea, albina cercetas verifica zona in cautarea unor surse de alimentatie pentru a culege nectar sau polen, albina culegatoare aduna nectarul din flori sau secretiile dulci pentru mierea de mana si polen - hrana proteica de baza a stupului, iar albinele tinere au datoria de a hrani regina. Albinele adulte sunt culegatoare, in timp ce albinele in varsta construiesc secretand ceara, in urma careia ies acei faguri galbeni in care odihnesc mierea si polenul. «Domnii din societate» - trantorii, sunt niste organisme mai speciale, in sensul ca, din punct de vedere genetic, sunt pe jumatate indivizi avand un numar haploid de cromozomi, spre deosebire de albinele lucratoare, care au numarul complet. Ei sunt bine hraniti de catre albine, cu scopul precis de a asigura imperecherea reginei, dupa care, pentru a nu irosi rezervele de alimente ale stupului, ei sunt indepartati.
De la ele trebuie sa invatam si noi ca munca trebuie facuta cu seriozitate, sa ne cunoastem fiecare rolul si locul si sa fim organizati. Daca lucrarile din Parlamentul Romaniei s-ar desfasura pe principiul activitatii din stup, cu certitudine am fi societatea ideala”, spune omul de stiinta in tonul si atitudinea careia se regaseste o reala asemanare intre amazoanele stupului si femeia Cristina Mateescu. „Am un fiu pe care l-am crescut singura, cu alte cuvine am imprumutat ceva din traditia familiei de albine. L-am invatat sa pretuiasca, sa protejeze si sa se implice. Sunt niste lucruri foarte importante si din pacate in societatea in care traim faptul ca suntem egale cu barbatii ne face sa fim mai mult decat egale, avand in vedere ca noi mai muncim si acasa, trebuie sa le oferim caldura caminului, sa ne crestem copiii si sa-i educam. Peste toate, chiar daca te confrunti cu stres la serviciu si acasa, trebuie sa stii sa iti pastrezi si un zambet. Despre barbati se spune ca sunt misogini. Asta ma face pe mine sa fiu o... amazoana. Pur si simplu, nu sunt de acord cu egoismul domnilor si cu faptul ca de foarte multe ori sunt comozi. Sunt plini de ei, ceea ce intr-un stup nu prea se intalneste, pentru ca orice trantor stie ca va fi eliminat! Parerea mea este ca pentru orice stup exista intodeauna o regina”, spune aceasta.