De la sfarsitul lui august 2013, viata lui Alexandru Arsinel s-a schimbat. Starea de sanatate, statutul de VIP, o scrisoare si sistemul medical romanesc l-au adus in mijlocul unui scandal mediatic. Toate acestea fara voia si stiinta sa.

“Nu m-am exteriorizat si nu m-am plans niciodata, pentru ca noi, actorii, avem puterea sa ascundem in fata spectatorilor, a celorlalti, durerea care ne-a cuprins”, recunoaste Alexandru Arsinel, de sub masca ce ii protejeaza organismul slabit. Actorul a primit un rinichi nou la sfarsitul lunii august a.c. Suferea de insuficienta renala cronica in faza avansata, o boala in care rinichii isi indeplinesc din ce in ce mai greu functia de eliminare a toxinelor si lichidelor din corp. In astfel de cazuri, solutia „de aur” este transplantul renal - inlocuirea rinichiului bolnav cu unul sanatos, de la un donator compatibil. In astfel de cazuri, solutia de rezerva ar fi fost dializa.

Transplantul de organe ofera cele mai bune rezultate pe termen lung pentru calitatea vietii pacientului si cele mai scazute costuri de ingrijire medicala. Aceasta a fost si recomandarea pe care i-a facut-o profesorul Gabriel Mircescu, medic nefrolog la Spitalul de Nefrologie “Carol Davila” din Bucuresti. La sfatul unui prieten din Viena, domnul Arsinel a ajuns la Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, condus de profesorul Mihai Lucan. La inceputul lunii iulie a facut rost de numarul de telefon al profesorului, l-a sunat, i-a trimis dosarul si a fost programat pentru consult la sfarsitul lunii august. „Draguta, sa vedem cum stai cu organele, sa-ti facem o tomografie si sa analizam in ce masura la varsta de 70 de ani (n.red.- de fapt, 74 de ani) ai sansa sa-ti reuseasca un transplant”, isi aminteste actorul ca i-a spus Mihai Lucan.
La sfarsit de august, dupa consult, Alexandru Arsinel s-a intors la Bucuresti urmarit de cuvintele profesorului: „S-ar putea ca intr-o zi, intr-o saptamana, intr-o luna, in jumatate de an, sa primesti un telefon si sa te anunt ca am gasit un rinichi compatibil cu tine. Din clipa respectiva, in sase, sapte ore trebuie sa fii la Cluj, pentru ca rinichiul nu asteapta”. Actorul ne marturiseste ca s-a speriat si ca a incercat sa gaseasca o alta solutie. Stia ca este o operatie grea, complicata, iar faptul ca se punea si problema varstei l-a panicat. Dar iata ca “Dumnezeu a facut ca in trei zile sa primesc telefon: «Sa fii la Cluj maine dimineata, la ora 9.00»”.  

„Ma rugam la Dumnezeu sa nu fie compatibil si sa plec acasa, sa nu ma taie. Asa de frica mi-a fost”.
A urmat alergatura dupa bilete de avion. Intr-un final a ajuns la Cluj, unde a aflat care este procedura: chemasera inca cinci persoane pe doi rinichi (rinichii unui tanar de 23 de ani care s-a sinucis), iar in urma testelor, au fost alesi doi primitori compatibili: o fata si domnul Arsinel. “Mi-a zis. «Du-te si dezbraca-te. Te tai!». Nu stiti ce a fost in sufletul meu. Ma rugam la Dumnezeu sa nu fie compatibil si sa plec acasa, sa nu ma taie. Asa de frica mi-a fost”. Interventia a fost gratuita.

Ce a urmat mai apoi se stie din presa. Alexandru Arsinel le multumeste medicilor clujeni si precizeaza in fata reporterilor ca a fost “operat pe datorie”, pentru ca institutul cu greu isi recupereaza de la Casa de Asigurari cheltuielile acestor operatii. Reporterii au acces in rezerva actorului si ii iau interviuri chiar si „fara masca”. Pe Internet apare o scrisoare in care presedintele Asociatiei de Solidaritate si Empatie „Claudia Safta” din Cluj-Napoca, Emanuel Ungureanu, ii recomanda lui Alexandru Arșinel sa se bucure cu masura, pentru ca ar fi primit acel rinichi peste rand, inaintea altor persoane inscrise pe lista de asteptare. Profesorul Lucan declara ca “am facut aceasta operatie pentru ca domnul Arsinel reprezinta o valoare foarte importanta, iar varsta biologica a permis transplantul". Institutul (ICUTR) emite un comunicat in care mentioneaza ca “ordinea in care (n.red.- cei inscrisi pe lista de asteptare) vor fi supusi operatiei de transplant depinde exclusiv de gradul de compatibilitate cu organismul lor si nu are nicio legatura cu niciun alt aspect de natura speculata in unele publicatii”.

TRASEUL PENTRU A PRIMI UN TRANSPLANT
De fapt, unde sunt problemele in cazul lui Alexandru Arsinel? Este, intr-adevar, o minune faptul ca la doar trei zile de la prezentarea sa la consult, a decedat o persoana atat de compatibila? Am incercat sa reconstituim traseul pe care trebuie sa il parcurga un bolnav pentru a „primi” un transplant si am adunat multe alte intrebari.

Legea romaneasca, care poate fi consultata pe site-ul Agentiei Nationale de Transplant (ANT), www.transplant.ro, face o singura referire la criteriile prin care un organ se aloca unei anumite persoane: “Repartitia organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana prelevate la nivel national se efectueaza de catre Agentia Nationala de Transplant, in functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana in cadrul sistemului de transplant din Romania”. Dr. Dan Luscalov este director executiv al ANT si coordonator de transplant la institutul clujean condus de prof. dr. Lucan. Domnia sa si domnul profesor au avut amabilitatea sa ne ajute in schitarea acestui traseu. De fapt, noi le-am trimis pe email doua seturi de intrebari similare si am primit un mesaj cu toate raspunsurile, de pe adresa secretarei domnului profesor – iar raspunsurile au fost formulate de dr. Luscalov, dupa cum ne-a spus domnia sa atunci cand i-am reamintit de email.

Traseul pana la primirea rinichiului este urmatorul: medicii au acces la toate datele persoanelor inscrise pe lista de asteptare, inclusiv la profilul lor imunologic. Atunci cand se recolteaza rinichii de la o persoana aflata in moarte cerebrala, se analizeaza parametrii donatorului, cum ar fi grupa sanguina, antigenele HLA – ansamblu de molecule propriu fiecarui individ, prezent in rinichi si in alte tesuturi – greutatea, varsta, rezultatele testelor imunologice – pentru a elimina riscul unor infectii virale, de exemplu. In functie de rezultate, din lista de asteptare sunt selectati  sase potentiali primitori (al caror profil imunologic HLA se apropie de cel al decedatului) si sunt chemati la centrul de transplant.
O echipa formata din anestezist, nefrolog si coordonatorul de transplant ii supun unei serii noi de teste, pentru a vedea care este starea lor de sanatate la momentul actual, dar si pentru a verifica daca persoanele nu au anticorpi anti-HLA (acesti anticorpi pot sa apara la persoanele cu transfuzii de sange sau cu transplanturi nereusite in antecedente si la femeile care au fost insarcinate). In functie de rezultate, aceeasi echipa si chirurgul decid care sunt cei doi pacienti care se potrivesc cel mai bine cu donatorul si care vor intra in sala de operatie pentru transplant. Potrivit profesorului Lucan si doctorului Luscalov, “ICUTR respecta protocolul european implementat de Spania, utilizat in toate statele europene, la indicatiile Comisiei Europene a Parlamentului European in care si Romania este reprezentata”.

DE CE PROBLEMA VARSTEI?
Dezbaterea intre utilitate si egalitate in drepturi nu este una de data recenta in ceea ce priveste donarea de organe. Totusi, la nivel mondial, copiii au prioritate atunci cand este vorba de un transplant de organe. Desigur, cu conditia sa fie compatibili. Statele Unite folosesc un algoritm complicat pe baza caruia ofera un rinichi compatibil, unul pe baza de puncte: pentru copii cu varste intre 0 si 10 ani – 5 puncte, 11-17 ani – 3 puncte, 0-10 ani, dar cu un scor imunologic sub un anumit prag – 1 punct. In plus, numarul de puncte depinde si de starea de sanatate a candidatului, de numarul de dialize (de numarul de ani in care a facut dializa in asteptarea unui rinichi), de numarul mediu de ani pe care se estimeaza ca ii va trai persoana respectiva comparativ cu situatia in care nu primeste transplantul. Informatiile sunt publice pe site-ul organdonor.gov.
De asemenea, tot in SUA exista United Nation for Organ Sharing, organizatie nonprofit in contract cu guvernul, ce a pus bazele unei comisii care creeaza si revizuieste politicile de alocare a organelor. Din ea fac parte medici, autoritati guvernamentale, specialisti in imunologie si in donarea de organe, reprezentanti ai familiilor donatorilor, persoane care au beneficiat de transplant si reprezentanti ai publicului larg.
Si sistemul national de sanatate din Marea Britanie detine, pe site-ul sau, o pagina de intrebari frecvente in care incearca sa raspunda la intrebari dureroase precum “De ce unii asteapta mult mai mult decat altii pentru a primi un rinichi?”. Astfel de site-uri sau de comisii nu exista in Romania, din pacate...

A FI SAU A NU FI INSCRIS IN REGISTRU
In plus, pacientii din Romania nu au garantii ca datele lor sunt inregistrate in lista de asteptare pentru un organ. Nu primesc niciun document care sa certifice inscrierea in Registrul Primitorilor. L-am contactat telefonic pe domnul Emanuel Ungureanu, presedintele ONG-ului cu scrisoarea, si am aflat de un caz in care tinerii au pierdut timp important si chiar rinichi de la cei dispusi sa doneze. Motivul? Nu mai apareau pe lista. “Pe langa problemele de moralitate, de etica legate de aceste criterii de selectie pe care jurnalistii nu le pot verifica, putem vorbi si de dezorganizare”, ne-a explicat domnul Ungureanu.

COMPATIBILITATE, INAINTE DE TOATE?
Potrivit specialistilor romani si straini, in cazul transplantarii unui organ de la un donator decedat, in moarte cerebrala, este foarte important sa existe o potrivire foarte buna donator-primitor, mult mai buna decat in cazul unui donator viu. Ceva se strica in corpul in care a „murit” creierul, chiar daca medicii mentin inima si plamanii in functiune. In 2008, Marea Britanie s-a confruntat cu un caz in care autoritatile au ignorat presupusa dorinta a unei tinere de 21 de ani, decedata in urma unei crize de astm, de a dona un rinichi mamei sale care facea dializa de sapte ani. Organele fetei au fost transplantate unor necunoscuti. Tanara se afla pe lista donatorilor de organe, prin care o persoana este de acord sa doneze organele in caz de deces si, potrivit mamei sale, era pe punctul sa demareze formalitatile pentru a-i dona mamei atunci cand s-a intamplat tragedia. Raspunsul autoritatilor a fost ca, in cazul unui donator decedat, organele se transplanteaza candidatului de pe lista de asteptare care are cea mai mare nevoie de el si care are cea mai buna potrivire.

Pe de alta parte, rinichiul “viu” este mai bine acceptat de organismul primitor chiar daca este departe de perfectiune. Medicii de la Institutul Johns Hopkins din Statele Unite anuntau in 2009 ca “nepotrivirea HLA nu mai conteaza” atat de mult la transplanturile de la donatori vii. Si asta pentru ca s-au dezvoltat imunosupresoarele, medicamente care scad imunitatea aproape de zero, tocmai pentru a nu respinge intrusii. Aceleasi medicamente il “impiedica” pe domnul Arsinel sa-si ia in brate nepotii, cu tot cu microbii adusi de la gradinita. Daca tanarul de 23 de ani nu ar fi ales sa-si puna capat zilelor, este foarte posibil ca Alexandru Arsinel sa fi gasit o persoana compatibila si dornica sa il ajute (da, se poate trai cu un singur rinichi!).

EFECTUL DOMINO
Tot americanii au pus la punct o metoda prin care cei care vor sa doneze un rinichi persoanei apropiate o pot face, chiar daca intre cei doi nu exista pragul de compatibilitate HLA si chiar daca rinichiul donat ajunge in alt corp decat al persoanei dragi! Este vorba de sistemul Domino, pe care institutul clujean il foloseste din 1998. „Un primitor se prezinta la centrul de transplant cu un donator cu care nu se potriveste (ca grupa sanguina sau ca teste de compatibilitate). Coordonatorul de transplant cauta in baza de date o alta pereche sau alte perechi care se pot potrivi incrucisat cu prima pereche, iar daca testele de compatibilitate sunt bune, se face transplantul”, ne spune dr. Dan Luscalov. Asadar, are loc o reactie in lant, cu beneficii pentru toata lumea. ICUTR a efectuat 58 de transplanturi in acest sistem in 15 ani. Deci, teoretic, solutii exista.

EPILOG
Domnul Arsinel nu se simte bine. Ar dori ca lumea sa comenteze cu discernamant si in cunostinta de cauza. Le multumeste “celor care, dintr-un gest de mare umanitate si daruire fata de viata, cedeaza organele”. Ar dori sa se faca mult mai mult pentru sanatate... “Sa nu renuntam o clipa la obligatiile pe care le avem fata de om. Iar sanatatea, educatia si cultura ar trebui sa fie pe primul plan”. Ii dorim multa sanatate!
 
„Am ingropat, din pacate, prea multi copii...”
Emanuel Ungureanu, presedintele Asociatiei de Solidaritate si Empatie “Claudia Safta” din Cluj-Napoca, a facut plangere penala impotriva institutului de la Cluj pentru a se verifica respectarea criteriilor in cazul Arsinel. Are 35 de ani, este asistent social, profesor de istorie de 12 ani si director de vanzari la o firma de imobiliare. In 2002 a fost angajatul profesorului Lucan la ICUTR. “Sunt asistent social, din 2002 lucrez in aceasta lume, si in tot acest timp am ingropat, din pacate, prea multi copii. Chiar am umblat dupa cosciug de multe ori. s…t Beneficiarul transplantului fiind Alexandru Arsinel, in conditiile mentionate, susceptibile de favoritism, scrisoarea l-a avut pe dumnealui in prim-plan, insa am facut suficiente referiri destul de explicite si la faptul ca profesorul Lucan a vrut sa isi faca publicitate pe seama acestui actor. s…t Cum ramane cu principiul confidentialitatii datelor (n.red.-donator-primitor)? Chemam televiziunea, atunci este avantajos, dar daca peste cateva zile sau luni, organismul respinge rinichiul, nu mai afla nimeni. s...t Nu l-am atacat niciodata pe domnul Arsinel si nu i-am dorit raul niciodata. Imi doresc foarte tare ca domnul Arsinel sa fie sanatos, cum imi doresc ca si ceilalti oameni care au nevoie de rinichi sa fie sanatosi. Ma ingrijoreaza faptul ca domnul Arsinel nu se simte bine in urma operatiei, sper sa-si revina, dar ma ingrijoreaza si soarta fetei care a primit celalalt rinichi, si soarta celorlalte persoane care asteapta un rinichi. Credeti ca o mama cu un copil care face dializa de zece ani nu sta cu stres ca poate nu i se mai intoarce copilul de la dializa? s…t Lumea este interesata de scandaluri, eu sunt interesat sa iasa de aici ceva bun pentru pacienti. Mie imi este mai usor sa vorbesc pentru ca sunt sanatos, ceilalti depind de medici, au nevoie de rinichi si nu vor sa ii supere cu ceva. Dincolo de povestea asta, orice om poate vedea ca activitatea mea a fost pana acum discreta, si asta tocmai pentru a nu face rau. Am suspiciuni ca in 2010-2011, doi rinichi de la o fetita de zece ani au ajuns la un alt VIP. Atunci am tacut, cum am tacut si in alte cazuri, pentru ca erau in spital niste mame ingrijorate pentru copiii lor. Dar in timp, am observat ca tacerea nu rezolva lucrurile. s...t S-au trimis atatea scrisori ca urmare a interventiei mele – daca totul e clar, de ce atata agitatie?”.

Donatori generosi = pleonasm
In 2002, Dorel Vidican, condamnat la trei ani de inchisoare la Gherla pentru infractiunea de furt, a citit in presa despre cazul Dianei Moldoveanu, ziarista in Cluj care avea nevoie urgenta de un rinichi. S-a decis sa i-l doneze pe al sau fara sa astepte ceva in schimb. Dorel Vidican urma sa fie eliberat oricum, din cauza unor probleme de sanatate si a fost gratiat cu un an mai devreme de ispasirea pedepsei, pentru buna purtare, prin decret semnat de Ion Iliescu. Transplantul de rinichi s-a facut la Institutul din Cluj-Napoca. Rinichiul merge in continuare foarte bine, iar cei doi s-au casatorit.

In prima jumatate a anului 2013, numarul de transplanturi de la donatori in moarte cerebrala s-a dublat, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor anuntate de Agentia Nationala de Transplant in urma cu cateva luni. Si nu pentru ca ar fi murit mai multi oameni, ci pentru ca autoritatile in domeniu au numit coordonatori de transplant la nivelul spitalelor mari, pregatiti sa recunoasca si sa declarare moartea cerebrala si sa urmeze toti pasii necesari pentru recoltarea organelor, inclusiv sa solicite acordul familiilor celor decedati. Cu alte cuvinte, apartinatorii au fost intrebati mai des daca sunt de acord cu donarea. Si au fost de acord.

1.546 de persoane asteapta un rinichi
Datele puse la dispozitie de Agentia Nationala de Transplant arata ca in Romania s-au realizat 133 de transplanturi renale in 2013. La data de 31.08.2013 erau inscrise 1.546 de persoane pe lista de asteptare pentru un rinichi.

Dializa, constrangeri si pericole
In asteptarea unui rinichi compatibil, oamenii fac dializa, procedura care inlocuieste rinichiul bolnav cu unul artificial, la care te conectezi prin tuburi. In hemodializa, aparatul se conecteaza la vasele antebratului si fluidul epurat este sangele. O sedinta de hemodializa dureaza trei pana la cinci ore si se face intr-un centru specializat pentru dializa, de trei ori pe saptamana, in fiecare saptamana de viata pana la gasirea unui donator de rinichi compatibil. Hemodializa predispune riscului de accidente de coagulare si de infectii. Mai exista si dializa peritoneala, care curata lichidele din cavitatea peritoneala (din abdomen). Se poate face si la domiciliu, de catre o persoana instruita in acest sens, dar pentru ca are o capacitate mai redusa decat hemodializa, necesita repetare zilnica. Si in acest caz exista riscul de infectare a lichidului din abdomen, putandu-se ajunge la peritonita.

Centre de transplant renal in Romania
In Romania exista centre de transplant renal la Bucuresti si la Cluj-Napoca.