Adrian Bejan, romanul care a revolutionat ingineria
    POZA:
   
 

Adrian Bejan, romanul care a revolutionat ingineria

Volumul Teoria constructala, prin care profesorul Adrian Bejan, emigrat din anii ’60 in SUA si profesor la Universitatea Duke, si-a cistigat renumele international, a fost lansat, in luna decembrie, si la Bucuresti. Evenimentul a avut loc in prezenta coautoarei Sylvie Lorente, profesor la Universitatea din Toulouse, a traducatorului Alexandru Morega, a directorului Editurii Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) si a numeroase personalitati din lumea ingineriei romanesti.
Originar din Galati, Adrian Bejan a pus bazele unei teorii care explica, printre altele, forma si dimensiunile constructiilor naturale nevii, cum ar fi riurile sau formele de relief, dar si ale celor vii. Generarea designului, adica a configuratiei si geometriei in natura, este un fenomen fizic care uneste toate sistemele insufletite si neinsufletite, fenomen descris de legea constructala: „Pentru ca un sistem finit ca intindere sa persiste in timp, sa supravietuiasca, structura sa trebuie sa evolueze astfel incit sa aiba acces din ce in ce mai usor la spatiu“.
Participantii la conferinta au tinut scurte alocutiuni, in care au accentuat atit rolul descoperirii stiintifice a cercetatorilor, cit si cel al traducatorului. „Principiul constructal este utilizat pentru o mai buna proiectare inginereasca. Sintem bucurosi ca acest original si valoros tratat a putut fi adus si la cu­nos­tinta publicului din tara noastra cu ajutorul casei noastre editoriale a inginerilor din Romania, Editura AGIR. Un merit deosebit ii revine profesorului Alexandru Morega, autorul versiunii, care, sacrificind in mod total dezinteresat o parte din timpul sau, s-a straduit sa asigure o adaptare a noilor concepte introduse in limba engleza de catre autorul volumului“, a spus directorul AGIR, profesorul Ioan Ganea.
Adrian Bejan a primit titlul de doctor honoris causa al Universitatii Tehnice din Bucuresti, iar din 2007 a intrat si in atentia lumii ingineresti din Romania. A inceput insa prin a cistiga respectul lumii stiintifice americane si europene. „In urma cu sase-sapte ani, pe aeroportul din Paris, am cumparat – ca sa ma distrez – un Science et vie si acolo erau 20 de pagini despre un american, Adrian Bejan. Cind francezii vorbesc in 20 de pagini despre un american este clar ca se intimpla ceva... Mi-am dat seama ca este ceva deosebit, am cautat pe internet si am publicat o mica prezentare in Stiinta si tehnica“, si-a amintit scriitorul si jurnalistul Alexandru Mironov.
Din discursurile citorva dintre participanti s-a desprins si o ironie destul de amara in raport cu stagnarea pe care termodinamica si alte ramuri ale ingineriei au suferit-o in ultimele doua decenii in Romania, dar si o provocare fata de toti cei care ar putea interveni prin capacitatea lor intelectuala. „Traim un moment istoric. Nu pot sa spun ca de termotehnica romaneasca, in perioada aceasta a tranzitiei, s-a preocupat cineva. Aceasta carte deschide o pirtie, este un semnal. Sigur vor fi corecturi, dar acest volum este primul de acest fel. Acum ne intrebam: este buna sau nu este buna cartea? In primul rind, dati-mi voie sa ii felicit pe autori pentru curaj. Incearca sa rupa limitele cunoasterii, si aceasta ar trebui sa faca toti cei din sala, pentru ca aici este un cvorum de creiere stralucite ale tarii. Fiecare ar trebui sa prezinte, la un moment dat, bilantul creatiei personale, nu al scaunelor pe care a stat“, a argumentat profesorul si scriitorul Nicolae P. Leonachescu.

Lumea din jurul nostru, inzestrata cu frumusete si surpriza
Invitat sa explice teoria constructala pe intelesul tuturor, profesorul american de origine romana Adrian Bejan a vorbit in primul rind despre semnificatia pe care teoria la care a muncit ani intregi o are in diverse stiinte si in intelegerea mai buna a lumii care ne inconjoara. „Nu oricine este inginer. Cu alte cuvinte, ma invitati sa tin o slujba pentru cei care nu sint in corul bisericii. Sint doua paliere principale atunci cind am spus ca ideea noastra vine in mod natural din faptul ca simt vocea unei chemari spre stiinta si spre a impartasi cunostintele. Ideea principala din directia stiintifica este ca ceea ce ne inconjoara si ne impresioneaza pe noi, oamenii, este cu structura, cu o configuratie, cu frumusete si cu surpriza. Formele respective au un principiu - in primul rind geometria - si pot fi rezumate pe baza unei idei pe care noi, inginerii, o stim de mult. Acesta este spiritul stiintific: de a incapsula acest domeniu vast care este cel al ingineriei in natura intr-un principiu care este bun nu numai pentru cei care se ocupa de stiintele naturale, dar chiar si pentru fizicieni si multi altii“, a spus profesorul. Daca a fost vreodata pus la indoiala rolul ingineriei, Bejan considera ca acum este momentul unei ofensive de succes. „Profesorul Lorente si eu sintem foarte agresivi in directia ridicarii ingineriei la un nivel de mai mare prestigiu intre cei care fac educatie in domeniul stiintei. Sintem in pozitia de a vorbi strident in favoarea ingineriei ca una dintre stiintele importante cu care este inarmata omenirea in istorie. Ne aflam intr-o batalie unica. Facem acest efort, din punctul nostru de vedere istoric, insa o facem cu o arma foarte buna. Prin aceasta vine satisfactia noastra de profesori, satisfactia grupului nostru de colegi, grup care s-a format cu ajutorul unor eforturi personale din partea noastra. Chiar saptamina trecuta a avut loc a saptea conferinta anuala in domeniul legii constructale. Este o activitate care are deja trupul si sufletul ei, separata de mult de cei doi autori pe care ii vedeti astazi“.
de Ancuta Balan - 3688 afisari
 
         
 
2.0 - 2 voturi