Sanatatea este cel mai de pret lucru pentru fiecare dintre noi. Daca il avem, totul este posibil. «Nu am facut destul» este sloganul campaniei de informare despre cancerul la san pe care Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) si Liga Romana de Cancer o continua si in acest an, cu mesajul: “Acum e randul tau sa ai grija de mama ta!”.

Cei trei ambasadori ai campaniei din acest an, Cuzin Toma, CRBL si Dan Bordeianu (foto) au dorit sa transmita mesajul campaniei alaturi de mamele lor. Cele trei vedete atrag astfel atentia asupra cresterii riscului de cancer de san odata cu inaintarea in varsta. “Nu are rost sa mai spun cat de important este sa previi decat sa repari dupa aia. Este un efort minim. Intr-adevar, nu va promite nici un premiu decat sanatatea si linistea celor de langa voi”, a spus Dan Bordeianu pentru revista VIP.

Cancerul de san este o afectiune teribila, care, din fericire, depistata la timp, poate fi vindecata.  „Cancerul de san este mai frecvent in randul doamnelor de peste 45 de ani, ca urmare a schimbarilor prin care trece o femeie. Sa avem grija de mamele noastre si sa le daruim, macar in aceasta luna, o mamografie! Costurile sunt minime, iar faptul ca le stim sanatoase pe cele mai importante femei din viata noastra este de nepretuit”, a declarat Cezar Irimia, presedintele FABC, in cadrul conferintei de presa care a marcat Luna de Lupta Impotriva Cancerului de San.

Tot mai multe femei isi ignora sanatate si evita vizita la medic. Educatia in acest sens este foarte importanta si se practica in toate tarile civilizate. Un caz celebru de cancer la san mediatizat la nivel mondial a fost  « cazul Angelina Jolie ». Angelina a luat la inceputul acestui an decizia de a suporta o dubla mastectomie, dupa ce medicii i-au spus ca prezinta un risc de 87% de a se imbolnavi de cancer mamar si un risc de 50% de a dezvolta cancer ovarian. Mama ei, Marcheline Bertrand, a murit de cancer ovarian in 2007 la varsta de 56 de ani. Aceeasi boala a rapus-o si pe bunica actritei, Lois Bertrand, la varsta de 45 de ani, dar si pe strabunica vedetei, Virginia Gouwens, la varsta de 53 de ani. Debbie Martin - sora lui Marcheline, matusa actritei Angelina Jolie - a murit de cancer mamar in luna mai, la varsta de 61 de ani.

Recomandata de Institutul National de Cancer din SUA dupa varsta de 40 de ani, mamografia este o analiza care ajuta la depistarea neoplasmului mamar in absenta simptomelor clasice de boala (dureri, modificari la nivelul pielii, scurgeri) si a nodulilor.

“Aceasta analiza ajuta si la detectarea microcalcifierilor, care pot indica prezenta unui cancer mamar. Detectarea precoce a neoplasmului mamar creste sansele de reusita a tratamentului. Rezultate a diferite studii clinice arata ca mamografia poate ajuta la reducerea semnificativa a deceselor cauzate de cancer de san intre varstele 40 si 70 de ani, in special dupa varsta de 50 de ani. Chiar si atunci cand rezultatele analizei sunt favorabile, noi recomandam repetarea ei la fiecare 1-2 ani”, a subliniat medicul Stefan Curescu, medic primar oncologie, la Spitalul Clinic Municipal de Urgenta din Timisoara.

Nevoia depistarii tipului de cancer la san
Cancerul de san poate fi de doua tipuri: cancer de san HER2 pozitiv si cancer de san HER2 negativ. Orice femeie care sufera de cancer de san trebuie sa solicite efectuarea testului HER2, pentru a se stabili forma de cancer de care sufera, pentru ca aceste doua tipuri de cancer de san au particularitati diferite si necesita tratament specific, de asemenea diferentiat. Dar ce este HER2 ?. Celulele tumorale au pe suprafata lor niste receptori numiti HER2. Unele celule canceroase au un numar mai mare de astfel de receptori decat normal si se numesc celule HER2 pozitive.
Studiile de specialitate arata ca una din sase femei cu cancer de san este HER2 pozitiva. Un cancer de san HER2 pozitiv se dezvolta mai repede decat alte tipuri de cancer. Dar pentru femeile cu acest tip de celule canceroase exista de cativa ani tratamente eficiente. De aceea, este foarte important sa stiti daca aveti cancer de san HER2 pozitiv sau negativ.

Testarea la nivel ADN este gratuita
Pentru a afla daca aveti un cancer de san HER2 pozitiv sau negativ, veti avea nevoie de o biopsie, care consta in prelevarea unui mic fragment din tumora si includerea acestuia intr-un bloc la parafina.
Daca ati suferit deja o mastectomie, trebuie sa cereti medicului anatomopatolog din spitalul in care ati fost operata o proba din tumora. Tot medicul va va indruma catre o institutie medicala care efectueaza acest test.
Laboratorul poate face testul prin doua metode. In prima faza, medicul anatomopatolog va va trimite sa efectuati un test numit imunohistochimie. Analiza de laborator este simpla si de scurta durata, insa rezultatele pot fi uneori incerte. In acest caz, imunohistochimia poate da numai un indiciu despre posibilul tip de cancer.
Daca in urma acestei analize exista suspiciunea de cancer HER2 pozitiv, pacienta se va adresa medicului oncolog. El va hotari daca este necesara si o a doua testare a probei, care va confirma cu exactitate daca avem de-a face cu un cancer de san HER2 pozitiv. Metoda poarta numele de CISH, este laborioasa si se face la nivel de ADN. Aceasta testare este gratuita datorita suportului companiei farmaceutice Roche, in laboratoarele partenere, pacientele nefiind nevoite sa plateasca. Mai multe detalii despre cum pacientele cu cancer de san pot beneficia de aceasta testare gratuita pot fi obtinute de la medicii oncologi. Testarea prin metoda CISH se poate realiza in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova, Oradea si Brasov, in laboratoarele specializate.

Cancerul de san HER 2 pozitiv afecteaza aproximativ 20% - 30% dintre pacientele cu cancer de san, iar tratamentul acestui tip de cancer mamar cere atentie speciala si ingrijire imediata, pentru ca tumorile canceroase HER2 pozitive au o rata de crestere mai rapida, iar sansele de recadere sunt mult mai mari.
Cancerul la san apare la femei din ce in ce mai tinere ; in ultimii ani, numarul deceselor a scazut simtitor; aparitia unui nodul nu este intotdeauna un semn de cancer, dar trebuie investigat. 8 din 10 noduli la san sunt de obicei benigni ; de cele mai multe ori simptomele apar in stadii destul de avansate ale bolii ; 70% din cazurile de cancer mamar sunt descoperite prin autoexaminarea sanilor ; femeile cu implant cu silicon nu sunt mai expuse riscului de cancer mamar, dar trebuie sa efectueze anual o mamografie pentru ca este foarte dificil de depistat o eventuala transformare a celulelor. Cancerul de san in stadiul I sau II nu mai recidiveaza decat in sub 10% din cazuri.

Semnale de alarma, semne si simptome
Este deosebit de importanta cunoasterea semnelor si simptomelor care sa orienteze femeile si sa le determine sa se prezinte la un examen de specialitate cat mai rapid, in timp util, inainte de extinderea bolii, crescand astfel considerabil sansele de vindecare.
Cele mai frecvente semne si simptome sunt : un nodul dur, de forma neregulata, dureros sau nu. Motivul principal (70% din cazuri) pentru care se solicita un examen medical al sanului este descoperirea, frecvent accidentala, de catre pacienta a unui nodul mamar. In momentul prezentarii la medic, acesti noduli au in general dimensiuni de peste 2 cm. Durerea prezenta la nivelul sanilor, desi un simptom rar la debut (doar 8% dintre cazuri), este cel de-al doilea motiv de prezentare la consult (20% din cazuri). Modificari cutanate: pielea de deasupra nodulului este inrosita, ingrosata, cu pori dilatati (aspect de “coaja de portocala”), aderenta de nodul. Aparitia pe pielea sanului a unei adancituri, care cuteaza pielea din jur ori a unei ulceratii; marirea neobisnuita de volum a unui san ; modificari ale conturului sanilor ; aparitia unor scurgeri la nivelul mamelonului (frecvent asociate cu sangerare locala) ; mameloane indreptate in directii asimetrice sau unul dintre ele retractat; aparitia unor eczeme la nivelul areolelor mamare ; palparea in axila a unor nodului cu volum marit, duri, uneori durerosi ; in putine cazuri, cancerele mamare sunt total asimptomatice.

Cum prevenim cancerul la san?
Cancerul mamar reprezinta cea mai frecventa forma de cancer intalnita la femei, cu o incidenta in Romania de 7.929 cazuri noi pe an si o mortalitate de 3.101 decese anual (Globocan 2008).
Prevenirea cancerului mamar incepe cu propriile obiceiuri sanatoase – cum ar fi mentinerea unei stari active, limitarea consumului de alcoolul si o dieta sanatoasa. Exista posibilitatea ca o dieta sanatoasa, la care se adauga exercitiul fizic periodic sa contribuie cu adevarat la prevenirea cancerului mamar. Cand vine vorba de prevenirea cancerului mamar, riscurile ce nu pot fi controlate, precum varsta si incarcatura genetica, pot fi extrem de importante.
Evitati sa deventi supraponderala; obezitatea creste riscul pentru cancer mamar dupa menopauza, perioada cand incidenta acestei afectiuni este maxima.
Hraniti-va sanatos. Mancati cat mai multe fructe, legume si cereale integrale si consumati cat mai putine bauturi carbogazoase, carbohidrati si grasimi. Proteinele se pot obtine din piept de pui si peste, renuntati la carnea de porc.
Faceti miscare in fiecare zi. Studiile au aratat ca efortul fizic reduce riscul de cancer mamar cu 10-30%.
Consumati alcool cu moderatie sau deloc. Bauturile alcoolice cresc riscul pentru cancerul mamar.
Evitati "terapia de substitutie hormonala". Terapia hormonala la menopauza creste riscul bolii. Daca totusi trebuie sa luati hormoni pentru a "imblanzi" simptomele menopauzei, evitati pe cat posibil medicamentele cu progesteron sau utilizati-le numai 3 ani.
Daca luati medicamente blocante ale estrogenului si aveti peste 60 de ani, consultati medicul curant asupra posibilelor efecte adverse ale substantelor tamoxifen si raloxifen.
Nu fumati. Fumatul indelungat este asociat cu risc crescut al cancerului mamar.
Hraniti-va la san copilul cat mai mult timp posibil. Mamele care isi hranesc bebelusul la san cel putin un an au un risc mult mai scazut de a dezvolta cancer mamar mai tarziu.
Participati la sondaje si campanii care implica preventia cancerului mamar.
Faceti sport si sustineti, in acelasi timp, cercetarea pentru cancerul mamar.

Exercitiul fizic este asociat cu risc scazut al bolii
Cancerul mamar este perfect curabil daca este tratat la timp! De aceea, este esential sa fii atenta la toate schimbarile care apar la nivelul sanilor si sa tii cont de cateva masuri de prevenire foarte simple.
HER 2 pozitiv, una dintre cele mai agresive forme de cancer
Neoplasmul mamar este cel mai frecvent tip de cancer in randul femeilor la nivel global, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In fiecare an, aproximativ 1,4 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate in lume, cu mai mult de 400.000 decat intreaga populatie feminina declarata a Bucurestiului! Iar peste 450.000 de femei mor anual din cauza acestei boli.
Forma deosebit de grava a cancerului mamar este cel de tip HER2-pozitiv, pentru care, pana in urma cu 15 de ani, nu exista tratament tintit. HER 2, aflat pe suprafata anumitor celule canceroase, este un receptor pentru un anumit factor de crestere, denumit factor epidermal uman. Acesta se dezvolta in mod natural in corp, iar atunci cand se ataseaza de receptorul HER 2, stimuleaza celulele (in acest caz, canceroase) sa se dezvolte si sa se multiplice excesiv. In cancerul mamar de tip HER2-pozitiv, pe suprafata celulelor canceroase sunt prezente cantitati mari ale factorului de crestere epidermal uman 2. Aproximativ 15-20% din cazurile de cancer mamar au pozitivitate HER 2. Pentru femeile diagnosticate cu cancer mamar, testarea HER 2 este indicata si gratuita.