Cât depindem de fondurile nerambursabile?
    POZA:
     
 

Cât depindem de fondurile nerambursabile?

Din data: 24 Aprilie 2013 ora : 15:08:17
La inceput de aprilie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunța ca pana pe 1 iunie se va ajunge la zi cu evaluarea proiectelor finantate din fonduri europene, cu verificarea și plata cererilor de rambursare restante. Daca lucrurile merg conform planificarii, ar insemna un stres mai puțin pentru micii intreprinzatori indatorați pana peste cap și pentru ONG-urile care și-au vazut conturile blocate de catre ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala). Dar daca promisiunile nu pot fi respectate, mai aplicam sau nu?

Exista oameni care și-au pierdut casa pentru ca au demarat proiecte cu finanțare europeana. Exista ONG-uri care și-au pierdut angajații sau care au... murit, din același motiv. In toamna anului trecut, Bruxelles-ul sista rambursarile in urma unui audit care a descoperit nereguli in sistem. A urmat o lunga perioada in care firmele dependente de aceste finanțari au fost in impas. “Au fost”, la timpul trecut - pentru ca la inceput de aprilie, de ziua pacalelilor, s-au deblocat banii.

In POR, consultantul face diferența
Alina și Mihai Dumitrescu au deschis o clinica stomatologica in București prin Programul Operațional Regional (POR). Pana sa faca acest pas, Alina era medic stomatolog angajat al unui cabinet medical. Cei doi aveau o firma profitabila (cu profil de asistența stomatologica, cod unic CAEN), aveau și idei, așa ca s-au gandit impreuna la varianta finanțarilor nerambursabile. S-au interesat, au intrebat și au gasit o firma de consultanța cu recomandari foarte bune. “Am avut consultanți foarte buni, fara ei am fi renunțat pe parcurs. Nu ai de unde sa știi toata legislația, toata procedura... Tu ii spui consultantului ce ai vrea sa faci, consultantul iți da repere, o tema de gandire și apoi te ajuta cu documentația, cu toata birocrația“, explica Alina.

Au decis ca vor sa aplice pentru achiziționarea de aparatura stomatologica ultraperformanta cu care sa-și doteze un cabinet propriu. Impreuna cu firma de consultanța au facut un plan de afaceri și au fixat și suma dorita - 200.000 de euro. Urmeaza aplicarea, așteptarea de un an și jumatate pana la obținerea aprobarii, semnarea contractului și apoi implementarea lui, timp de un an. Dupa cum imi explica medicul Alina Dumitrescu, au avut noroc sa “prinda” un proiect finanțat 100% din fonduri europene, firma celor doi soți avand de acoperit doar TVA-ul, adica 48.000 de euro. La aceasta suma se adauga dobanda catre banca, pentru ca au facut un imprumut in așteptarea finanțarii, și CAS-ul pentru angajați (o condiție obligatorie pentru aprobarea proiectului este ca acesta sa creeze locuri de munca).

“Pana la urma, la sfarșitul celor trei ani de monitorizare, cred ca platesc suma intreaga. Diferența este ca daca aș fi luat credit 250.000 de euro de la banca, dobanda ar fi fost mult mai mare (n.red.: ar fi platit aproape 500.000 de euro) și poate ca n-aș fi avut curaj sa iau acest credit. Așa, sunt totuși niște bani pe care te bazezi ca vor veni la un moment dat. Bine, momentul ala, dupa cum vezi, nu știi cand e. Dar eu sper, eu chiar sper”, adauga Alina. (Am purtat aceasta discuție pe 29 martie. Intre timp, speranțele ei s-au materializat.)

Un pas inainte, cu bețe in roate
Pentru ambii soți, proiectul a fost categoric un pas inainte, ocazia sa invețe lucruri noi, atat ca manageri care conduc o clinica medicala, cat și, in cazul Alinei, ca specialist care folosește aparatura de ultima generație. Și-au diversificat serviciile, au angajat profesioniști in diverse domenii ale stomatologiei, au facut marketing pentru atragerea de clienți, iar Alina a participat la cursuri de perfecționare in stomatologie.

Aceasta este partea buna a lucrurilor. Despre partea mai puțin buna, cei doi ezita sa-mi vorbeasca. Ințeleg ca sunt imprumutați pana peste cap, dar ca stresul nu a ținut doar de bani. Mihai nu este medic și zambește sceptic: “Multa lume ne-a spus ca nu vom reuși, la cum se desfașoara lucrurile la noi, la cate bețe in roate ți se pun, și asta chiar din partea ofițerilor de monitorizare. Trebuie sa reziști in fața absurdului și sa ai totul 110% in regula cand vin in controale”. “Ați mai face un alt proiect?”, ii intreb.  „Da”, spune Alina. “Ne-a ajuns acesta, mulțumim”, o completeaza Mihai.

ONG-urile depin aproape exclusiv de acești bani
Daca un cabinet particular iși recupereaza o parte din cheltuieli pe masura ce atrage clienți, pentru ONG-uri, sistarea rambursarilor este o problema și mai delicata. Și asta pentru ca ofera servicii gratuite. Fundația Estuar a evoluat timp de 20 de ani cu ajutorul finanțarilor europene. Evoluție, dar și rezistența, dupa cum ne spune Directorul Executiv Amedeea Enache. Vorbim de un ONG local, dependent aproape exclusiv de fonduri nerambursabile, a carui activitate de baza este orientata catre sprijinirea adulților cu probleme de sanatate mintala.

Au inceput cu patru locuințe protejate (adica apartamente ale Fundației in care locuiesc și se gospodaresc persoane cu probleme de sanatate mintala), iar acum ajuta mii de oameni saraci. Ei beneficiaza astfel de servicii de consiliere psihologica, psihiatrica, juridica și vocaționala (inclusiv ajutor pentru gasirea unui loc de munca), servicii de recuperare și de reabilitare, de participarea la grupuri de suport și terapie ocupaționala (de exemplu, ateliere de tamplarie, de croitorie, de confecționat lumanari). Toate acestea - in cadrul centrelor de zi deschise in București, in Ploiești, in Cluj și in Giurgiu.

Daca n-ar fi existat finanțarile nerambursabile, ONG-ul n-ar fi reușit sa-și diversifice serviciile și nici sa ajute un numar atat de mare de persoane. “In lipsa finanțarilor, oamenii aceștia ar fi stat acasa și starea lor s-ar fi degradat”, subliniaza Amedeea Enache, dupa ce ne raspunde pe larg la intrebarea “Care au fost cele mai mari provocari cu care v-ați confruntat in privința finanțarii?”

De ce s-au blocat rambursarile
Pentru ca, da, inconstanța rambursarilor, culminata cu sistarea lor in toamna anului trecut au adus organizația aproape de colaps. Dupa cum imi explica managerul, in momentul in care Bruxelles-ul a facut un audit la unitatea de management și a descoperit ca regulile nu se respectau – “era vorba de reguli de sistem, da?, și nu de corupție, pentru ca nu s-a deschis niciun proces” -, atunci a obligat unitatea de management sa schimbe regulile astfel incat sa simplifice lucrurile. Pana la schimbarea acestor reguli de catre București, Bruxelles-ul a sistat finanțarea. Guvernul roman avea obligația sa faca rambursarile din fonduri proprii, insa, pe motiv de criza financiara, a spus ca nu poate face acest lucru.

De aici a pornit o avalanșa de probleme: “Am inceput sa acumulam datorii foarte mari catre Stat, conturile ne-au fost blocate de ANAF și Estuarul trebuie sa plateasca penalitați de peste 8.000 euro din buzunarul propriu. Abia in luna martie am primit banii și am putut plati salarii restante din octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie, am platit furnizori și taxe catre Stat. Din unele ONG-uri oamenii au plecat, unii au inceput sa dea in judecata ONG-urile pentru ca nu și-au primit salariile și, indiferent de faptul ca tu, ca organizație, ai probleme, ai un contract de munca cu oamenii tai, care și-au facut treaba, iar tu trebuie sa-i platești. Eu sunt extrem de recunoscatoare oamenilor mei ca au ramas”, ne spune Amedeea Enache.

“Fara aceste fonduri, multe organizații ar muri și starea beneficiarilor s-ar degrada. Așa ca se alege raul cel mai mic”. Amedeea Enache, Director Executiv Fundația Estuar

Ce se intampla dupa terminarea proiectelor?
Sustenabilitatea este un cuvant-cheie pe buzele persoanelor implicate in proiecte cu finanțare europeana. Asta inseamna ca dupa terminarea perioadei de implementare, este necesar ca proiectul sa continue prin forțe proprii timp de cel puțin trei ani, condiție obligatorie mai ales in cazul proiectelor cu valoare ridicata. “Multe dintre serviciile pe care le oferim acum sunt proiecte de sustenabilitate care intre timp s-au dezvoltat și s-au transformat in funcție de nevoile beneficiarilor”, ne spune Amedeea Enache.

Un proiect Estuar care continua și dupa perioada de implementare este „Fara Eticheta”, finanțat prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU. Proiectul completeaza serviciile de consiliere ale Fundației printr-o platforma online cu ajutorul careia persoanele cu probleme de sanatate mintala iși pot cauta și, eventual, gasi un loc de munca.
75 de oameni cu probleme de sanatate mintala, majoritatea diagnosticați cu depresie, s-au angajat prin intermediul platformei online Fara Eticheta (www.faraeticheta.org). Poate parea puțin, dar in Romania, angajatorii sunt extrem de reticenți cand vine vorba sa incadreze in munca o persoana cu probleme de sanatate mintala, chiar daca proiectul Fara Eticheta le-a adus la cunoștința și facilitațile fiscale de care ar beneficia facand acest lucru.

“Birocrația ne mananca”
Cum era de așteptat, brațul care leaga finanțatorul european de beneficiarii finali are multiple articulații, niciuna perfecta. De exemplu, și ONG-urile au partea lor de vina, ne explica Amedeea Enache. “O organizație trebuie sa-și analizeze capacitatea de implementare, de atingere de indicatori și de management financiar inainte de-a lua decizia sa aplice pentru un proiect cu fonduri nerambursabile. Este obligatoriu sa aiba o echipa instruita pe management de proiect, management financiar, asistența, achiziții publice și juridic”. Dar chiar și atunci cand au indeplinit toate aceste condiții, ONG-urile au intampinat probleme: au fost nevoite sa-și modifice planurile și sa-și dea peste cap prioritațile, pentru ca Autoritatea de Management POSDRU a schimbat numeroase reguli pe parcurs, din mers, iar regulile au avut efect retroactiv asupra ONG-urilor. In plus, au existat și solicitari din partea Bruxelles-ului imposibil de aplicat la noi.

Mai mult, timpul necesar administrarii proiectului și raportarii este extrem de mare comparativ cu cel alocat implementarii propriu-zisa, și asta pentru ca sunt o mulțime de documente de completat, de adeverințe de emis... “Un nivel al birocrației mi se pare ca trebuie sa existe, nu poți sa primești trei milioane de euro intr-un parteneriat pe trei ani de zile pe ochi frumoși. Birocrație exista peste tot in Europa, dar in Romania este mult mai multa decat in alte parți”, este de parere Amedeea Enache.  

Cand au depus dosarele pentru proiect, au intrat intr-un birou care semana cu un depozit de bibliorafturi. Fundația Estuar a depus singura 24 de bibliorafturi la prima raportare. “Așa ca te intrebi, realist vorbind, cel care are in supraveghere zeci-sute de proiecte, ofițerul de monitorizare, cand are timp sa se uite pe toate, cand are timp sa le proceseze? Și, din cate știu, nu au voie sa angajeze personal suplimentar. Problema trebuie rezolvata la ei, pentru ca fara personal suplimentar, sistemul nu poate merge mai departe”, remarca managerul.

In anunțul sau de la inceputul lunii, ministrul Teodorovici spunea urmatoarele: “De la 1 iunie, printr-o instrucțiune foarte clara emisa catre fiecare structura de management sau organism intermediar, se va spune foarte clar «pentru verificarea cererilor de rambursare, astea sunt zilele pe care le ai la dispoziție, pentru evaluarea unui proiect - astea sunt zilele». Orice intarziere pe care un funcționar o inregistreaza va duce clar la eliminarea acestuia din sistem. Deci, de la 1 iunie nu vrem sa mai acționam, cum inca mai fac și eu astazi personal, pompieristic". Va fi posibil?

Nu avem societate civila
In Romania, ONG-urile depind aproape exclusiv de fonduri nerambursabile și pentru ca nu avem societate civila. O spune pe blogul sau (http://valeriucnicolae.wordpress.com/) Valeriu Nicolae, proaspat demisionat de la conducerea unui ONG dedicat incluziunii sociale a copiilor romi, in prezent liber intreprinzator in comunitatea de care ii pasa: “Fondurile structurale sunt concepute greșit. Ideea este conceputa greșit... Poate ca suna bine pentru Germania, pentru Franța și Italia, dar in Romania, unde nu exista societate civila, ele nu funcționeaza. Este nevoie de cofinanțare și aici nu ai nicio organizație care sa atraga bani. Noi suntem obișnuiți ca Statul trebuie sa dea”.

Societatea civila este definita de Nicolae Manolescu drept ansamblul formelor de organizare care asigura o solidaritate și o capacitate de reacție spontana a indivizilor și a grupurilor de indivizi fața de deciziile Statului și, in general, fața de tot ceea ce se petrece in viața de zi cu zi a țarii.

Pentru ințelegerea sanatații mintale
„Sanatatea mintala este in continuare asociata cu boala psihica, iar acest lucru ii determina pe mulți sa ocoleasca domeniul in stabilirea prioritaților, in dezbaterile mass-media, chiar și in acordarea finanțarilor private, pentru ca toți vor sa ocoleasca boala psihica. In realitate, a fi sanatos mintal inseamna a avea echilibru emoțional, a ști cum sa te faci iubit, inseamna a ști cum sa-ți folosești resursele pentru a avea succes, a-i ințelege pe ceilalți și a fi capabil sa te bucuri de viața. In cadrul oferit de Fundația Estuar s-au dezvoltat suficiente proiecte, astfel incat sa putem influența concepțiile privitoare la sanatatea mintala in Romania dinspre reject și marginalizare, catre ințelegere și implicare”. (Dr. Cristian Andrei, Președintele Fundației Estuar)

de Mariana Minea - 2533 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi
 

Alte evenimente

Arhiva Ultima Ora