Mesterul popular este, mai intai de toate, un om simplu. Prin multa truda si pricepere reuseste sa treaca peste riguroasa selectie a targurilor traditionale, pentru a putea arata lumii ce se poate face dintr-o bucata amorfa de lut, lemn, sticla etc. Pentru artistii plastici Nicoleta si Ion Mitroi, fiecare manifestare publica este prilej de sarbatoare si invers.

Cei doi soti nu rateaza nicio expozitie sau targ organizat in toate colturile tarii. Rodul maiestriei lor nu se afla doar in casele romanilor, ci mai ales in cele ale strainilor. Astfel, stravechea cultura Cucuteni este reinviata si dusa mai departe, prin vasele de ceramica de Cucuteni lucrate dupa tehnicile de mai bine de sase mii de ani. Franta, Germania, Italia, Bulgaria sunt doar cateva dintre tarile amatoare de arta ceramica tip Cucuteni readusa la rampa de cei doi creatori. 
Targul organizat la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia sarbatorii Dragobetelui, a fost locul ideal unde Nicoleta si Ion Mitroi, alaturi de alti mesteri populari sositi de prin tara, au putut sa isi expuna vasele lucrate. Dintre toate obiectele expuse – tesaturi, icoane pictate pe lemn si sticla, masti populare sau oua incondeiate, de departe vedeta targului a fost martisorul, pe care mesterii populari si l-au inchipuit sub toate formele. Cum era de asteptat, nici cei doi artisti teleormaneni nu s-au lasat mai prejos si au incropit, cat ai zice „primavara”, peste 2.000 de martisoare din ceramica... „Si la noi, in Teleorman, se tine traditia martisorului, care este strans legata de Dragobete, deoarece ambele sarbatori deschid primavara. Martisoarele sunt un simbol al primaverii, dupa o iarna in alb si gri. Ideea de a le confectiona a pornit anul trecut si, pe langa ceramica de Cucuteni, am introdus si confectionarea martisoarelor. Ele sunt lucrate manual, fiind unicate pentru ca nu dispunem de anumite sabloane”, marturiseste Nicoleta Mitroi. Metoda de confectionare este la fel de spectaculoasa ca si rezultatul in sine. „Primul pas il reprezinta modelarea din lut a martisoarelor, introducerea lor in cuptor cu ardere la 1.000 de grade, dupa care se picteaza in culori pe baza de apa, pastelate, si abia apoi se lacuiesc. Fiind pictate dupa ardere, poti efectua o varietate de modele, diverse mascute, figuri geometrice, baza reprezentand-o insa motivele florale. Toata luna ianuarie si februarie mi-am dedicat timpul acestor obiecte maruntele”, afirma Nicoleta Mitroi. Atelierul unde lucreaza atat vasele de Cucuteni, cat si martisoarele, se afla chiar in propria locuinta din Maldainei, judetul Teleorman. Chiar daca Nicoleta Mitroi sustine in mod regulat un atelier de arta traditionala la Casa de Cultura din Rosiori de Vede, anul trecut a fost pentru prima data cand a organizat acasa o tabara de creatie, impartita pe trei sectiuni: ceramica, icoane pictate pe sticla si desen. „Intentionam ca aceasta sa devina o traditie. In plus, suntem invitati la diverse tabere de creatie in tara si speram ca si anul acesta vom fi primiti la Craiova, unde anul trecut am obtinut premiul cel mare la Targul Mesterilor Populari. Chiar daca lucrez ceramica de mai bine de zece ani, atelierul propriu-zis il avem de cinci ani, mai exact de cand am construit cuptorul de ceramica care a presupus o investitie costisitoare. Partea spectaculoasa este la arderea vaselor, care incep sa isi schimbe culoarea de la 700 de grade”, povesteste aceasta.

Nicoleta si Ion Mitroi duc mai departe traditia ceramicii de Cucuteni
Fara doar si poate, cultura Cucuteni inseamna arta, civilizatie, traditie, cu toate ca acum sase mii de ani vasele de ceramica aveau si un caracter utilitar. Cei doi artisti plastici s-au axat pe caracterul strict decorativ al vaselor, dar sunt ferm convinsi ca nu au abordat nici macar un sfert din ceea ce reprezinta cultura de Cucuteni. „Cultura de Cucuteni este deosebita, iar lutul nu poate fi lucrat daca nu il simti; el iti spune cum sa fie modelat. Primele vase le-am vazut in vremea studentiei sotului meu, apoi la diverse expozitii si, pentru ca mi se pareau scumpe, mi-am spus ca voi incerca sa fac si eu. Am vizitat apoi muzeele din Botosani, Suceava, Piatra-Neamt, in care se afla astfel de ceramica, dupa care a urmat o perioada in care am lucrat replici fidele ale vaselor cucuteniene. Dupa o vreme, am simtit nevoia sa-mi pun amprenta personala asupra lor si atunci am inceput sa schimb forma, decorul l-am mai stilizat, pastrand doar culorile si modelele. Cred ca prin acest demers am dat continuitate acestei culturi”, marturiseste Nicoleta Mitroi.
Istoria indelungata a acestei ceramici ii obliga pe admiratorii si implicit pe cei care o achizitioneaza sa aiba o anumita baza culturala. Altminteri, frumusetea picturilor si simbolistica acestor vase nu pot fi intelese si apreciate. „Motivele din cultura cucuteniana sunt spirala - element de baza in pictura lor, ce simbolizeaza viata si continuitatea acesteia - si culorile alb, rosu si negru, care se afla in perfecta armonie. Ceramica pe care noi o lucram nu este ridicata la roata, ea modelandu-se cu mainile, exact dupa tehnica de acum 6.000 de ani, cand inca nu se inventase roata. Noi am mers pe ideea artei decorative, incercand sa dam si alte forme, fara a altera decorul”, a adaugat Ion Mitroi.