"Vazut si Nevazut", sau marturiile pictorului cu nume de ingeri
    POZA:
     
 

"Vazut si Nevazut", sau marturiile pictorului cu nume de ingeri

Din data: 08 Noiembrie 2012 ora : 19:24:46
Pe Calea Victoriei, in spatiul expozitional al Galeriei SCIT ART de la parterul Teatrului de Revista “Constantin Tanase”, poate fi vizitata, pana pe 18 noiembrie, personala de pictura a artistului plastic Mihail Gavril, intitulata “Vazut si Nevazut”.


Pictorul, care prin voia Providentei, poarta numele Sfintilor Arhangheli sarabatoriti crestineste pe 8 noiembrie, este cunoscut ca un neobosit calator prin “lumea vazuta”. De la Bucovina natala, trecand prin apusul Europei si apoi, in rasaritul ei, cu un popas important la Balcic, ajungand pana in indepartata Sirie, dar si prin Grecia si Israel, artistul se marturiseste a fi in cautarea intelesurilor subtile, a “lumii nevazute”.

Intotdeauna surprinzator, prin capacitatea de a transpune in metafore picturale sensurile profunde pe care le percepe cu inteligenta sufletului sau de bucovinean, Mihail Gavril se releva, si in aceasta expozitie, ca un artist spectaculos si distinct.

Preocupat permanent de intelesurile tainice ale lumii, pictorul a creat noi opere in care exprima nevazutul relevat. Asa s-au nascut, de exemplu, si cele doua tripticuri, din actuala expozitie, care sunt doua reprezentari generice, un “El” si o “Ea”, in compozitii complexe, veritabile disertatii artistice, incitante si seducatoare, prin originalitate si rafinament. Sau, tot asa, tripticul inspirat de cea mai veche troita din tara, cea de la Tartasesti, unde apare, explicit, lacatul, simbol al inaccesibilitatii, ce poate fi, totusi, invinsa.


Expozitia “Vazut si Nevazut” se recepteaza si in intregul ei ca o subtila disertatie, in care, de fiecare data si prin fiecare lucrare, pictorul reia firul credintei sale.

In recrearea universului artistic conturat, Mihail Gavril se foloseste de cele mai diverse obiecte inspiratoare: cupolele de lacasuri sfinte, din care razbate privirea Celui prea Inalt, sau clopotele surprinse in dangat, la manastirile din Bucovina si Muntele Athos, sau florile de pe lacul de la Gyverny, resedinta lui Monet, din Franta, ca si de cele din compozitiile florale cu crengute de catina etc. a caror fragezime aduce divinitatea pe simeze, sau, de exemplu, simplele mere, dar, cinci la numar, precum cei cinci paini din Biblie, inmultiti de Isus etc. Acestea si multe alte crampeie de realitate ii deschid pictorului cai spre acea lume nevazuta, prezenta, pretutindeni, si despre care el da marturie. Iar marturia sa este una viguroasa, mereu innoita, mereu inspirata si mereu incredintata, cu maiestrie, panzei. Pictorul Mihail Gavril se pune in slujba celui mai inalt ideal spiritual, in mod sincer, cu bucurie si cu smerenie, iar pictura sa este modul lui, apatre, de a-si asculta glasul inimii, in care ii vorbeste Dumnezeu.

de Adina Stefan - 1163 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi
 

Alte evenimente

Arhiva Ultima Ora