Marii producatori agricoli spun ca preturile vor exploda, oficialii ne indeamna sa stam linistiti, analistii spun si ei ca piata va decide, dar nu-i dracul chiar atat de negru, iar taranii plang de ce vad pe campurile lor, pentru ca nu au avut posibilitatea sa irige. Cum vom simti noi toti asta? Trageti dvs. concluzia din declaratiile de mai jos:

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: „Recolta pe cultura graului este la 98%. In schimb, parte din culturile de porumb ar fi fost distruse din cauza secetei. In anul 2012 exporturile sunt mai mici decat anul trecut, ceea ce ne face sa credem ca necesarul pe piata romaneasca nu va fi afectat sub nicio forma. Nu trebuie alarmata populatia ca nu vom avea ce manca in acest an sau ca vom avea o crestere exploziva a preturilor. Pentru diminuarea efectelor secetei intentionam sa crestem nivelul platilor nationale complementare pe suprafata astfel incat se putem acorda in total nivelul mediu pe hectar din UE, respectiv 170-180 de euro, dar nu mai mult de 7.500 euro/suprafata agricola. Efortul de la bugetul de stat va fi de cca. 350 de milioane de euro. Fondurile necesare pentru aceste masuri vor fi suportate in procent de 50% din bugetul acestui an, iar diferenta din bugetul anului 2013”.

Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii Daniel Botanoiu: ”Porumbul este cultura cea mai afectata de seceta in acest an, 47% din suprafetele cultivate inregistrand pierderi in diferite grade. La floarea soarelui e o diminuare cu 2-3% a continutului de ulei”.

Secretar general al Ministerului Agriculturii, Sorin Chelmu: ”Cele mai afectate zone agricole sunt in Campia Romana si in Dobrogea, iar cele mai putin afectate se regasesc in Banat, Ardeal si Nordul Moldovei. Din punct de vedere al securitatii alimentare stam bine. Graul asigura necesarul. Intreaga suprafata agricola a Romaniei este de cca. 14 milioane hectare, iar din acestea putin peste 9 milioane beneficiaza de subventii. O previziune a preturilor in raport cu seceta nu pot face acum”.

Adrian Porumboiu - detinatorul celei mai mari suprafete agricole din Romania: ”Oficialii incearca sa linisteasca populatia, insa preturile la produsele agroalimentare o vor lua razna de tot, nu doar acum, ci si in viitor. Preturile s-au marit deja cu 25% la grau si vor mai creste. In acest an, productiile sunt in general mai mici din cauza secetei. La porumb si la floarea soarelui de exemplu, lipsa precipitatiilor a afectat pe multi agricultori. Eu sunt un caz fericit pentru ca dispun de un intreg lant, de la productie pana la procesare, care imi permite sa acopar o parte din pierderi. Nu conteaza ce productii obtii, ci la ce pret vinzi. Fiecare vinde unde vrea. Piata este libera. Criza nici nu se simte acum, o sa vedeti ce se va intampla peste trei sau patru ani cu preturile la cereale si la alimente. Productiile mai mici de acum se acopera in parte din pret. Cererea fiind mare, iar oferta mica, pretul devine necontrolabil.

Ionel Blanculescu: “Preturile vor ramane in zona in care se regasesc astazi”
Lucian Buzdugan - director general - Insula Mare a Brailei (proprietar afacerii este Culita Tarata): ”Va spun parerea mea personala, subliniez, personala! Preturile alimentelor vor creste cu cel putin 10% din cauza secetei. Nu cunosc situatia din toata tara, dar am vazut ca seceta a afectat multe culturi. Este cea mai puternica seceta din ultimii ani. La noi, de pilda, productia agricola va fi cu 15-20% mai mica decat anul trecut. Guvernele nu au tratat cu importanta cuvenita necesitate unui sistem, national de irigatii. Tara va avea de suferit pentru ca din cauza secetei va trebui sa importe produse, la costuri suplimentare. Noi, pe suprafetele agricole pe care le exploatam, avem iritatii pe 40.000 de hectare din toate cele 55.000 de hectare. Din pacate, 15.000 de hectare nu beneficiaza de irigatii si, in plus, nivelul Dunarii tot scade. Cele mai afectate culturi vor fi cele de porumb, soia si floarea soarelui. Dar toata apa folosita la irigatii se va regasi in pretul final al mancarii. Pentru noi, desi am investit enorm in ele, irigatiile si-au dovedit utilitatea. Suntem o societate comerciala-daca piata interna va oferi un pret bun, vom vinde in tara, daca afara vom avea un pret mai bun, vom vinde la export. La ora asta nu realizez inca cat este de grava situatia la nivelul tarii”.

Mircea Diaconu, actor, politician si proprietarul a 2000 metri patrati teren agricol: ”Eu nu am mari pierderi. Eu si sotia udam legumele din gradina in fiecare zi, doua ore dimineata si doua ore seara. Avem put, ca altfel, apa ar costa enorm. Curentul ne va costa foarte mult, pentru ca pompa consuma. Legumele nu se simt asa rau, dar multe flori s-au uscat, cu toata apa pe care o dam in gradina. Au mai fost secete”.

Paulina, taranca, detinatoare a unui hectar de pamant: ”S-a suparat Dumnezeu pe noi, ca nu ne mai oprim din nelegiuiri. Soarele te arde pe tine, om, dar plantele? Ma uit la rosii si le plang de mila. S-au uscat. Sunt galbene, nu rosii. Porumbul este de dat la oi, pentru coceni, la iarna, ca furaj. Nu stiu din ce o sa traim. Ce le dau animalelor? O sa le vand pe nimica toata, ca nu mai am ce sa le dau de mancare, decat sa-mi moara-n batatura”.

Ionel Blanculescu, analist, fost ministru: ”Am vorbit despre o teorie a paradoxului: in anii agricoli foarte buni taranii saracesc, pentru ca, fiind o productie bogata, preturile sunt foarte mici. Acum conditiile sunt grele cu seceta aceasta prelungita. Porumbul este in mare masura periclitat. In plus, pretul de vanzare nu este tot una cu pretul de productie. Este vorba de cerere si oferta. Degeaba vor fi preturi ridicate, daca puterea de cumparare este scazuta. Pretul va scadea pana ce oamenii isi vor putea permite sa cumpere.
Teza conform careia seceta si devalorizarea leului (importurile se fac in euro si, deci la un pret ridicat), este incorecta. Aici este vorba de competitivitate, adica sa ai capacitatea sa vinzi in detrimentul celorlalti. Preturile vor ramane in zona in care se regasesc astazi. Vor creste, probabil, cu 2-4%, daca ne raportam la inflatia prognozata, de 3,2%. Anul trecut, oficialii spuneau, de pilda, ca 3% din PIB a venit din agricultura, dar, in realitate, acesti bani, fizic, nu s-au regasit si deci n-au putut fi folositi de stat. In realitate, marii latifundiari au exportat la preturile de referinta de afara. Au exportat in off-shore, la un pret mic, pentru a plati taxe minime, iar de acolo au vandut mai departe, la preturile reale, de referinta, mult mai mari, evitand taxele. Poate noi le-am consumat apoi in Romania, ca produse de import”.