Marele absent al „familiei laureatilor” Nobel, U.E. este o uniune economica si politica, dezvoltata in Europa, fiind compusa din 27 state. Originile sale se trag de la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) si din Comunitatea Economica Europeana (CEE), formata din sase state in 1958. In anii urmatori Uniunea Europeana s-a largit prin aderarea unor noi state membre si si-a crescut puterea prin adaugarea de domenii economice, sociale si politice in abilitatile sale. Tratatul de la Maastricht a infiintat Uniunea Europeana sub prezenta denumire in 1993. Ultima amendare a bazelor constitutionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009.
Considerata a fi o constructie sui generis – unii o vad ca fiind de facto o confederatie - ea are personalitate juridica internationala din 1 decembrie 2009, putand incheia tratate.
U.E si militantii pentru drepturile omului in Europa de Est, marii favoriti inainte de anuntul oficial
Asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte premii acordate, si pentru Nobelul pentru Pace au existat o serie de pronosticuri premergatoare momentului anuntului oficial. Astfel, Uniunea Europeana, care trece prin cea mai importanta criza de la infiintarea sa, precum si militantii pentru drepturile omului in Europa de Est - militantul belarus pentru drepturile omului Ales Beliaski, aflat in prezent in inchisoare intr-o tara cu regim autoritar, si rusoaica Liudmila Alekseeva care apara aceleasi drepturi de jumatate de secol in URSS si Rusia - s-au regasit pe listele cu posibilii laureati.
De asemenea, teoreticianului american al revolutiilor non-violente Gene Sharp, organizatia neguvernamentale ruse Memorial si una dintre fondatoarele acesteia, Svetlana Gannuskina, precum si episcopul mexican Jose Raul Vera Lopez sau militanta pentru cauza feminina afgana Sima Samar au fost cotate cu sanse importante la obtinerea Premiului Nobel pentru Pace.
Barack Obama si Liu Xiaobo, doi laureati cu greutate
In 2011, Nobelul pentru Pace a fost inmanat unui trio feminin - Ellen Johnson Sirleaf (Liberia), Leymah Gbowee (Liberia) si Tawakkul Karman (Yemen), pentru „lupta lor nonviolenta pentru siguranta femeilor si pentru dreptul femeilor de a participa deplin la faurirea pacii".
O alta premiera in istoria Premiului Nobel este si acordarea acestuia in 2010 lui Liu Xiaobo, un activist chinez pentru democratie si drepturile omului, care a primit in 2009 sentinta de 11 ani inchisoare si doi ani de privare a drepturilor politice. Desi a fost anuntat castigator, autoritatile chinezesti nu i-au permis sa calatoreasca la Oslo pentru a participa la ceremonia de decernare a premiului.
O surpriza placuta a fost si actualul presedinte al Americii, Barack Hussein Obama al II-lea, al 44-lea Presedinte al Statelor Unite (primul afro-american ales in aceasta functie), care, la 9 octombrie 2009, a fost anuntat drept laureat al Premiului Nobel pentru Pace, „pentru eforturile sale extraordinare in scopul intaririi cooperarii intre popoare”.
Lista laureatilor este completata de Martti Oiva Kalevi Ahtisaari (2008), fost presedinte al Finlandei (1994–2000), de asemenea diplomat si mediator ONU, cunoscut pentru implicarea sa in probleme de pace, si Al Gore si Comisia ONU pentru climat (Giec) in 2007.
Premiul Nobel pentru Pace, o solutie pentru diminuarea coruptiei politice
Acordat pentru prima data in 1901, Premiul Nobel pentru pace este unul din cele cinci premii Nobel instituite prin testament de inventatorul si industriasul suedez Alfred Nobel. Spre deosebire de celelalte premii acordate, el este singurul care se decerneaza in Norvegia, la Oslo, de catre un comitet in exclusivitate norvegian, format din cinci persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Motivul? La moartea lui Alfred Nobel (10 decembrie 1896), Norvegia era inca intr-o uniune cu Suedia, aceasta din urma avand rolul conducator in politica externa. Nobel a crezut astfel ca sansa unei coruptii politice ar fi mai mica daca Norvegia s-ar ocupa de decernare.
Conform testamentului lui Nobel, cei carora li se decerneaza premiul pentru pace trebuie sa indeplineasca cel putin una din trei cerinte: sa lucreze pentru „reducerea fortelor militare”, pentru „organizarea de congrese ale pacii” si pentru „infratirea intre popoare”.
Credit foto: www.valycofaru.com
Sursa: hotnews.ro