„Nimeni nu alege sa devina refugiat”. Acesta este mesajul pe care Angelina Jolie, Trimis Special al Agentiei ONU pentru Refugiati (UNHCR) il transmite fiecaruia dintre noi, in dorinta de a sustine cauza refugiatilor. De altfel, refugiatii au si o zi a lor, „Ziua Mondiala a Refugiatului” – sarbatorita pe 20 iunie, prilej cu care Agentia ONU pentru Refugiati si partenerii sai celebreaza curajul si rezistenta de care dau dovada refugiatii. In 2011, in Romania si in lume, UNHCR a lansat campania “Dilemele Refugiatilor”, campanie care aduce in lumina reflectoarelor deciziile dificile, de viata si de moarte pe care refugiatii sunt nevoiti sa le ia.
VIP se va implica in sensibilizarea si informarea corecta a opiniei publica, pentru ca aceasta sa perceapa cat mai clar termenul de “refugiat”. El nu este un criminal, nu este un traficant de droguri.
Nu ratati asadar noul numar al revistei VIP, in care veti putea citi povestile senzationale ale acestor supravietuitori.

“Tu ce ai face? Ai ramane acasa riscand sa fii omorat sau torturat sau ai risca totul lasandu-te pe mana calauzelor?”, sunt intrebarile campaniei care invita pe fiecare dintre noi sa reflecteze asupra a ceea ce ar face daca s-ar afla in situatia unui refugiat.  
„Refugiatii nu au de ales. Tu poti alege”. Am ales si eu sa ma implic si am intrat pe pagina de internet a Agentiei ONU pentru refugiati din Romania unhcr.ro/implica-te unde am gasit marturii cutremuratoare ale unor refugiati supravietuitori, povesti de viata cu care nu te intalnesti foarte des. Apoi am ales sa aflu mai mult si am gasit aici in Romania, oameni extraordinari, refugiati  supravietuitori care au avut puterea sa mearga mai departe si sa ajunga departe.

“Chiar si 1 singur om fortat  sa se refugieze e deja prea mult”
Inainte de 1989, Romania era o tara care „producea refugiati” insa de mai mult de 20 ani, tara noastra ofera sansa unui nou inceput pentru mii de oameni fortati sa-si paraseasca familiile si casele de teama persecutiei, a razboiului si a violentei.
Conform unui raport publicat de UNHCR, anul 2011 a adus cu sine un numar record de persoane dezradacinate. A fost anul in care suferinta a atins cote dramatice, oamenii fiind aruncati in valtoarea conflictelor. La finele anului 2011, la nivel global se inregistrau 42,5 milioane, acestia fiind fie refugiati (15,2 milioane), fie persoane deplasate intern-dislocate in interiorul granitelor tarii (26,4 milioane), in timp ce 895.000 oameni asteptau o solutionare a cererii de azil.
Desi majoritatea refugiatilor raman in tarile invecinate lor, o parte din acestia strabat un drum lung si anevoios pentru se pune la adapost de pericole. In ultimii doi ani, numarul de cereri de azil a crescut si in Romania ajungand la peste 1700 de solicitari inregistrate in 2011- majoritatea persoanelor provenind din Algeria, Tunisia, Maroc si Pakistan. Tendinta crescatoare s-a mentinut si in 2012 cand, din ianuarie si pana in iunie, numarul de cereri de azil in tara noastra a depasit 1400. Ca sa avem o privire de ansamblu, per total, din 1991 pana in luna iunie a acestui an, Romania a inregistrat 21.076 solicitari de azil dintre care 3.369 au beneficiat de o forma de protectie din partea statului roman. Dintre acestia, la sfarsitul anului 2011 aproximativ 1000 refugiati se mai aflau in Romania.

E bine de stiut
Excluderea de la acordarea unei forme de protectie a fost prevazuta pentru acele cazuri in care, desi un solicitant de azil indeplineste conditiile pentru acordarea unei forme de protectie, acesta nu merita protectie din cauza faptelor comise. Cauzele de excludere de la recunoasterea statutului de refugiat sunt prevazute la art. 25 din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza: “(1) Statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca: a) au comis o infractiune contra pacii si omenirii, o crima de razboi ori o alta infractiune definita conform tratatelor internationale relevante la care Romania este parte sau altui document international pe care Romania este obligata sa il respecte; b) au comis o infractiune grava de drept comun in afara Romaniei, inainte de a fi admisi pe teritoriul statului roman; c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor asa cum sunt ele enuntate in preambulul si in art. 1 si 2 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite; d) au instigat sau au fost complici la savarsirea faptelor prevazute la lit. a)-c). (2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la savarsirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite in instrumentele internationale la care Romania este parte”.
Cauzele de excludere de la acordarea protectiei subsidiare sunt prevazute la art. 28 din acelasi act normativ, dupa cum urmeaza: „(1) Protectia subsidiara nu se acorda cetatenilor straini si apatrizilor atunci cand exista motive serioase sa se creada ca acestia: a) au comis o infractiune contra pacii si omenirii, o crima de razboi ori o alta infractiune definita conform tratatelor internationale relevante la care Romania este parte sau altor documente internationale pe care Romania este obligata sa le respecte; b) au comis o infractiune grava de drept comun inainte de intrarea pe teritoriul Romaniei; c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor asa cum sunt ele enuntate in preambul si in art. 1 si 2 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite; d) constituie un pericol la adresa ordinii publice si sigurantei nationale ale Romaniei; e) au instigat sau au fost complici la savarsirea faptelor prevazute la lit. a)-d). (2) De asemenea, protectia subsidiara nu se acorda cetatenilor straini si apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la savarsirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite in instrumentele internationale la care Romania este parte”, ne informeaza acesta.