Pentru prima data in istorie, procentul persoanelor cu varste de 60 de ani sau mai mult (varstnici) este egal cu cel al copiilor sub 15 ani. Daca in 1950 existau 205 de milioane de varstnici, anul 2000 ne gasea cu aproape de trei ori aceasta cifra (606 milioane). Pana in 2050 vom fi doua miliarde...

Statisticile apartin Organizatiei Natiunilor Unite si vin sa-i pregateasca pe medici pentru ceea ce va urma: boli specifice varstei a treia. Dintre ele, problemele care tin de imbatranirea creierului sunt cea mai mare provocare, si asta cu atat mai mult cu cat specialistii le descopera, mai nou, si la pacientii tineri.

Fiecare individ are trei varste: o varsta cronologica, pe care o arata buletinul, una biologica, pe care o stabilesc analize specifice, si o varsta psihologica. Combinatia dintre ultimele doua ne spune cati ani avem “la mansarda”. Fara ajutorul medicului, nu putem sti daca am imbatranit sau daca este vina oboselii. Totusi, exista niste semnale care ar trebui sa ne puna pe ganduri: "Un tremur discret al unei extremitati, tulburari de atentie si de concentrare - noi le spunem tulburari de memorie subiectiva, pentru ca le recunoaste cel care este in cauza, tulburari de somn, de echilibru static, ameteli.

Acestea pot constitui un diagnostic precoce pentru o boala de memorie, aflata deja in evolutie si care inca nu este cuantificata”, subliniaza prof. dr. Luiza Spiru, presedintele Fundatiei Ana Aslan International.

Prof. Luiza Spiru a coordonat proiectul Brain Aging, care a urmarit pregatirea medicilor si asistentilor din sapte domenii medicale pentru a preveni si diagnostica imbatranirea cerebrala. Cand vorbesc despre imbatranirea creierului, specialistii se refera in primul rand la bolile care afecteaza memoria si personalitatea, reunite sub spectrul dementelor. Dintre ele, cea mai problematica este boala Alzheimer, o degenerare a neuronilor, pentru care medicina nu are deocamdata leac si care actioneaza asupra creierului in tacere, cu 10-15 ani inainte sa se manifeste clinic. La originea acestor demente pot sta si accidentele vasculare cerebrale sau pur si simplu insuficienta hranire a creierului cu nutrienti si cu oxigen.

Vrem sa stim daca in creierul nostru se intampla deja lucruri care ne vor afecta memoria si personalitatea? Poate ca nu. Dar ne putem lua masuri ca sa tinem pericolul cat mai departe. Prof. Luiza Spiru spune ca, mai nou, semnele de imbatranire cerebrala incep sa apara de la varste tinere, pe fondul confruntarii cu stresul cotidian pe care nu stim sa il controlam corespunzator. Sunt mai multi factori care influenteaza viteza cu care imbatraneste creierul: istoria naturala de viata, iar aici intra stilul de viata, mai mult sau mai putin sanatos, dar si incarcatura emotionala sau modul in care ne adaptam la ceea ce ni se intampla. Conteaza, de asemenea, si genele cu care ne nastem, dar si factorul epigenetic, adica felul in care se modifica expresia genica de-a lungul vietii prin interactiunea cu factorii din mediul inconjurator. Iar factorii de mediu sunt tot mai agresivi: substante chimice, stres, radiatii. Conteaza si traumatismele pe care le sufera creierul, motiv pentru care boxerii sunt mai expusi riscului de a suferi de boli neurodegenerative.

Disciplina, echilibru, sport
“Am fost si sunt o persoana pozitiva, optimista, plina de energie si mereu bine dispusa, fara sa fac eforturi. Pur si simplu, asa sunt, aceasta este constructia mea. Pe acest fond lucrurile care se intampla in viata sunt, de cele mai multe ori, pozitive si ele. Dar, de fapt, cheia succesului este disciplina si continuitatea, in orice iti propui sa faci. Ma bucur, este adevarat, de gene bune, mama are 76 de ani si arata de 50 de ani, fara sa intervina cu nimic mai mult decat cu o crema Apidermin. Dar oricata gena buna mostenesti, daca iti bati joc de tine, pana la urma organismul va ceda”, considera Dana Sota, care activeaza de peste 14 ani in zona de frumusete si sanatate, o persoana care a inteles ca sanatatea este primul pas spre ingrijirea corpului si psihicului. “Doar ca, atunci cand suntem foarte tineri, nu realizam acest lucru”, adauga Dana.

Indiferent daca suntem optimisti sau pesimisti, un stil de viata echilibrat sta la baza tineretii de durata a psihicului, subliniaza medicii. Iar aici intra, in primul rand, alimentatia diversificata, bogata in cruditati, care protejeaza vasele de sange din creier, precum si practicarea unui sport. Studiile arata ca activitatea fizica aeroba, de tip jogging sau plimbari in ritm alert, duce la eliberarea hormonilor fericirii (endorfine). Mai mult, miscarea stimuleaza formarea de noi neuroni, lucru care era considerat pana de curand o utopie! “Alerg de trei ori pe saptamana, cate 30 de minute. Chiar in dimineata asta am alergat, la 6.30. Si da, ma folosesc de sport atunci cand sunt suparata, imi schimba imediat starea. Incerc prin exercitiul fizic, si mai ales prin alergare, sa vad altfel lucrurile, alerg si-mi imaginez cum iese un fum din creier”, ne spune Gabriela Szabo. Gabi alearga acum in ritmul care o face sa se simta bine, nu mai urmareste performanta. Impreuna cu studentii medicinisti, este implicata intr-o cercetare despre efectele alergarii pe o distanta de 5 km asupra memoriei.

Spune-mi ce meserie ai ca sa-ti spun cat esti de stresat
Satisfactia pe care ti-o aduce meseria este un factor important pentru sanatatea creierului, iar acest lucru este confirmat si de observatiile studiului Brain Aging. Un chestionar online realizat anul trecut de un site american dedicat carierei, myplan.com, arata ca cel mai ridicat nivel de satisfactie in munca il au cantaretii si pompierii. Pe locul al patrulea se situeaza medicii pediatri (din Statele Unite ale Americii), iar pe ultimele locuri se afla cei care lucreaza la posta. “Eu am avut noroc sa fac meseria care imi place si atunci nu am nevoie de un hobby. Este o meserie care ma implineste”, a recunoscut Antonio Passarelli, maestrul bucatar, in momentul in care a fost intrebat cum isi reincarca bateriile. (“Eu in timpul liber? Nu am timp liber, asa imi tin creierul sa lucreze.”) Persoanele care practica meserii vocationale se simt mai implinite decat restul angajatilor, si asta pentru ca motivatia care ii anima este de alta factura.

Dintre ei, cantaretii sunt o categorie aparte, muzica in sine avand calitati terapeutice pentru corp si psihic, atat pentru cei care o asculta, cat si pentru cei care o produc. Am intrebat-o pe doamna Margareta Paslaru cum se mentine atat de tonica: “Ideile ma trezesc in zori si ma trimit la pian... Placerea de a lucra imi alimenteaza focul interior al creatiei. Iar faptul ca munca mea disemineaza bucurie si in viata altora ma obliga sa mentin un standard inalt”.

Intr-adevar, a face lucruri care te bucura si care iti stimuleaza mintea sunt alte doua modalitati prin care ne mentinem creierul tanar. Dr. Anne Fabiny, seful departamentului de geriatrie de la Cambridge Health Alliance si profesor asistent la Scoala de Medicina Harvard, ne recomanda sa invatam mereu ceva nou, indiferent de varsta. Avand experiente noi si iesind din zona de confort, ajutam creierul sa construiasca noi conexiuni si sa le fortifice pe cele vechi. Iar pentru a face posibil acest lucru, parintii nostri trebuie sa treaca peste prejudecata ca ei nu se mai pot schimba; ar trebui sa nu se mai compare cu cei care erau in tinerete si sa indrazneasca sa paseasca pe teritorii nefamiliare, provocatoare. “Daca e prea usor, nu te ajuta”, spune dr. Fabiny.

Timpul liber ne scoate din destin
Si totusi, intr-o meserie vocationala investesti pasiune si ce inseamna pasiunea, daca nu consum de energie si de emotii? “Sunt spectacole din care iesi secatuit, cu un consum fizic, emotional si spiritual urias, slabesti 2 kg si apoi te tarasti. Cam asta se intampla cu actorii in Romania si probabil ca nu este singurul domeniu in care se intampla asa – intram intr-un vartej si nu gasim timpul sa ne detasam de propriul destin si sa ne privim, cumva, din afara. Sunt si spectacole dupa care ramai cu motoarele active, spectacole care mai mult te hranesc decat te consuma, cum sunt cele cu pinguinul Apolodor”, ne-a marturisit Dorina Chiriac, zambind odata cu noi.

Pentru Dorina, ajutorul cel mai mare in eliberarea mintii este lectura. Citeste cat mai des, in general carti de istorie si de psihologie – cam tot ce ii pica in mana. “Nu stiu daca este structura genetica sau este un sistem propriu de curatare, dar pentru mine lectura inseamna exersarea imaginatiei”.

Timpul liber este ocazia ideala pentru a ne feri mintea de iuresul zilnic. Iar timp liber inseamna mai mult decat concediu si sfarsit de saptamana. Avem un drum lung de parcurs pana la 100 de ani si, asa cum spunea un personaj din Oscar si Tanti Roz, “viata se traieste pe zile”...