Umbla vorba creanga prin targ cum ca mesterul Geo Saizescu ar fi implinit 80 de ani - cei multi si fericiti inainte, alaturi de cei dragi! Pai, atunci, daca-i bal, bal sa fie!. Asta seara dansam in familie!, nu-i asa? Adica in familia iubitorilor de cinema, de frumos in suflet si de senin in viata. Drept pentru care, la sala Eforie, s-au strans prietenii si constantii sai spectatori, cat sa puna de o vorba-n dunga si cu talc bine pastrat, la loc ferit de invidiile lumesti.
Si, din una in alta, tot la spusele lui Calin Caliman s-a ajuns la intrebarea “care este, de fapt, secretul lui Saizescu?”. La urma-urmelor , de ce nu? Cum adica, numai el, nenea Geo, are voie sa afle secretul lui Bachus? Noi pe al sau cand o sa-l aflam?

Odata rostita provocarea lui Calin Caliman, raspunsurile nu s-au lasat prea mult asteptate. De pilda, pentru Dan Lupescu, scriitorul si animatorul cultural al Olteniei si al oltenilor de vita veche (dar cu siguranta nu numai al lor), Geo Saizescu reprezinta “un vulcan de vitalitate exploziva”, adica “insusi spiritual inconfundabil al Olteniei”, iar pentru Eugen Serbanescu, presedintele Consiliului National al Cinematografiei, el este un reper esential al cinematografiei romanesti. Pentru Dinu Sararu (nasul de cununie al familiei Saizescu senior) sarbatoritul ramane ”Regele comediei romanesti”, motiv puternic si nedezmintit pentru ca Ileana Stana Ionescu i-a urat sa aiba parte de aceea inegalabila ”tinerete fara batranete” pe care o poarta cu eleganta si cu nedezmintit aplomb.

Rectorul Universitatii “Hyperion”, Sever Spanulescu, institutia unde Geo Saizescu este magistrul incontestabil al scolii de teatru si de film, a fost foarte concis: ”publicul il are in inima si il va avea mereu”. Nici Calin Caliman nu s-a lasat mai prejos: “Secretul lui Saizescu ramane indescifrabil, mai ales daca ne amintim ca in vremuri grele Geo a fost cel care, cu un suras, ne-a ajutat sa supravietuim”. Prietenul sau de o viata, regizorul Mircea Muresan, i-a urat sa plateasca multi ani de acum inainte cotizatia de membru fondator al Societatii Cineastilor Independenti, dupa care, i-a urat “Bun Venit” in randul optzecistilor, adica al octogenarilor consacrati, cu acte in regula, la purtator…
Eusebiu Stefanescu nu si-a putut stapani admiratia si invidia (colegiala, desigur) pentru “lentila miraculoasa, cu dipotrii oltenesti” a celui care a re-creat lumea lui Pacala si admirabila revista “Harababura”. Cireasa de pe tort a fost, insa, mesajul lui D. R. Popescu, un regal de umor si de lirism, asa cum numai “Leul Albastru” al literelor romanesti stie sa compuna.

Acestea fiind zise, a venit si randul celui aniversat sa se rosteasca. Si, ce credeti ca a facut? A evocat legendara patanie a lui Tudor Arghezi din vizita la Studiourile de la Buftea, autorul ”Cuvintelor potrivite”, fiind, dupa cum bine se stie, cel care a rostit fulminanta propozitie ”Avem tunuri, dar nu avem nemti!”. Interventia s-a incheiat cu aceasta frumoasa provocare, spusa verde-n fata, olteneste: ”Noi, asa-zisii dinozauri ai cinematografiei, putem sa mai producem. Avem nevoie de cinematograf national si ne vom face datoria!”.
Multumim pentru acest legamant de inima si de cuget, Mestere Geo, si asteptam cat mai curand o noua ispita din ciclul “Secretul lui Geo Saizescu”!.

Credit Foto: Lucian Petcu