Folclorul romanesc, muza creatorilor de moda de pretutindeni
    POZA:
   
 

Folclorul romanesc, muza creatorilor de moda de pretutindeni

Din data: 01 Mai 2013 ora : 08:58:39
In ultima vreme motivele traditionale romanesti au fost preluate si folosite de tot mai multi designeri romani, insa un interes foarte mare l-au aratat si creatorii de moda straini.

Designerul francez Philippe Guilet a fost vrajit de porturile populare romanesti pe care le-a stilizat si creat impreuna cu mestesugari din Bucovina, Bistrita si Maramures. Philippe se afla in Romania de cinci ani si de atunci descopera comorile care iau nastere in mainile ultimilor artizani prin toate colturile tarii. Desi multa lume stie de ei, a fost nevoie de indrazneala si ambitia unui strain pentru a-i prezenta in fata lumii. Guilet este o figura foarte cunoscuta in lumea modei de la Paris, avand onoarea sa lucreze pentru Fendi, Karl Lagerfeld sau Jean Paul Gaultier. A ajuns insa la noi ca director cultural in cadrul Ambasadei Frantei...

Interesul pentru traditiile si mestesugul romanesc i-a fost trezit de o masca traditionala. Au urmat multe luni de cercetare, discutii cu diferiti mestesugari si foarte multa daruire, totul pentru organizarea prezentarii si conceperea pieselor vestimentare. Astfel a luat nastere cel mai mare proiect de haute couture 100% romanesc.

In cautarea traditiei pur romanesti, una din primele sale opriri a fost la Sapanta, unde a fost impresionat in prima faza de Cimitirul Vesel. Acolo le-a cunoscut pe Irina Diacului si pe Maria Zapca, care tes covoare si cergi pentru a putea sa isi intretina copii. Ajuns in comuna Barsana, Phillipe l-a descoperit pe Ion Barsan, un om care are nevoie doar de dibacia mainilor si o bucata de lemn pentru a concepe adevarate opere de arta, ce astepta de mult pe cineva cu initiativa, care sa nu lase acest mestesug sa dispara.

Pe plaiurile bucovinene designerul a dat de sotii Nicolica, casatoriti de 63 de ani, pentru care brodatul pe piele a fost mai mereu o sursa sigura de venit. Uimit de dibacia acestora, Philippe Guilet le-a cerut sa ii brodeze cojoace. Insa cele mai spectaculoase piese au venit din Bistrita, din casa Virginiei Linul, care a brodat o haina de toreador cu milioane de margele. Femeia a reusit astfel sa isi construiasca si o mica afacere din pasiunea ei pentru broderii si le ajuta pe femeile din zona dandu-le de lucru si ducand mai departe arta brodatului.

Colectia gandita de Guilet s-a incheiat cu o mireasa imbracata in fetele de masa ale Reghinei Ditiu din Maramures. Dupa succesul colectiei, Guilet spera sa atraga atentia marilor creatori francezi pentru a-i incuraja si a-i sustine in continuare pe mestesugarii romani.

Creatorii de moda din Romania s-au reintors la portul popular
Si designerii romani au fost inspirati si vrajiti de motivele populare. Unul din creatorii care le admira si le indrageste foarte mult este Dorin Negrau. De-a lungul timpului el a urmarit sa reactualizeze elemente din portul popular romanesc si sa creeze "un brand de tara pornind de la acestea". Incercarile sale inedite au fost primite cu interes, oamenii fiind foarte receptivi la ideile sale, la portul popular, mesajul si colectia sa avand un succes fulminant.

De altfel, Negrau a fost primul designer roman care a realizat o colectie actuala folosind motive traditionale romanesti. Gratie mediatizarii intense a conceptului, din 16 aprilie a.c. multe dintre aceste piese vor fi incluse in campania sa de pe www.stilago.ro

Dorin Negrau a primit aprecieri atat din partea publicului roman, cat si din partea celui strain. Ia romaneasca, cunoscuta deja in strainatate, si alte elemente traditionale descoperite in timp de iubitorii de moda din afara au sporit comenzile pentru rochii si bluze de inspiratie maramureseana, reconfirmate din ce in ce mai des. Pana si Yves Saint Laurent s-a lasat inspirat de ia romaneasca si a dedicat o intreaga colectie acestei piese, iar Tom Ford a folosit si el elemente din zona Sibiului intr-una din colectiile sale, ceea ce l-a bucurat nespus pe Negrau.

Pe viitor, designerul a recunoscut ca va mai folosi elemente din portul popular in creatiile sale, urmarind sa puna pe picioare un proiect pentru un brand european adresat "tinerei generatii in tenisi".

Motivele traditionale, un „must-have” si pentru designerii tineri
Portul national a devenit element central si in randul creatiilor celor mai tineri dintre designeri. De exemplu, colectia “Back to tradition” semnata Andra Andreescu a fost insipirata de complexitatea materialelor din portul traditional romanesc, din fotele cu fir auriu si broderia facuta manual. La randul lor,  insemnele zonelor din care provin aceste motive si materialele vechi de zeci de ani au fost integrate intr-un concept nou.

Pentru ca este prima colectie, Andra Andreescu impreuna cu echipa sa au muncit doua luni si jumatate, iar rezultatul a fost pe masura asteptarilor: imediat dupa prezentare a primit doua propuneri de colaborare cu clienti din Tokyo si New York. O dovada in plus ca talentul romanilor si frumusetea portului popular sunt apreciate de straini.

Pe de alta parte, Andra considera ca folosirea motivelor traditionale in creatiile sale va fi prezenta si de acum inainte intrucat “aceste materiale sunt cu adevarat pretioase si este pacat sa nu le readucem la viata”. De asemenea, ea incurajeaza si alti designeri romani sa apeleze la aceste motive considerand ca ar ajuta si la promovarea Romaniei: „Atat timp cat ne promovam cu lucruri frumoase putem prezenta Romania intr-un mod pozitiv, deoarece avem nevoie de frumos si de energie buna”.

Colectionarii de costume populare, pastratori ai autenticului si traditiei
O alta forma de conservare a traditiei si a frumusetii portului popular o reprezinta colectionarii de astfel de comori, o pasiune care cere multa implicare emotionala, responsabilitate si rabdare. Doamna Maria Stroia aduna costume populare de 14 ani, unele fiind mostenite de la strabunica ei, si avand o vechime de peste 200 de ani... Pentru a intra in posesia unui costum dorit, doamna Maria a trebuit sa astepte uneori chiar si doi sau trei ani, deoarece se gasesc foarte greu si sunt destul de costisitoare...

Desi se obtin cu greu, Maria Stroia isi doreste sa aiba in colectia sa cate un port popular din fiecare subzona a tarii, in prezent majoritatea costumelor fiind din zona Orastiei, Transilvania, Valea Muresului, dar si din Oltenia sau Muntenia.
Cat despre reinterpretarile creatorilor de moda, doamna Maria crede ca ideea promovarii portului popular autentic este excelenta. „Folosirea motivelor poate promova Romania in strainatate, dar pastrarea traditiei noastre folclorice, conservarea si valorificarea operelor ajuta mult mai mult tara sa ramana unica in Europa si demna de invidiat pentru bogatia noastra spirituala si materiala. Totul depinde de taranul roman: el este singurul care a contribuit la pastrarea valorilor noastre nationale”, a conchis colectionara.

 
         
 
3.0 - 1 voturi