Aseara a avut loc evenimentul care a marcat lansarea volumului “Bucurestiul european”, al lui Bogdan Andrei Fezi. Prezent la lansare, Neagu Djuvara, a prezentat, in discursul sau, o intamplare de la Paris, care l-a impins sa traga o trista concluzie: “Un om darama in fiecare generatie ceea ce au facut parintii sau bunicii sai.” Domnia Sa a povestit, apoi: “Cu asta incepe cartea; in plus, asta era si parerea mea. Intr-adevar, am suferit, ca sa zic asa, de cand am trait in strainatate pana am venit inapoi in Bucuresti, pentru ca am sesizat ca nu am fi avut nimic de aratat daca nu ar fi fost nebunia si snobismul Marthei Bibescu, ca sa avem cel putin castelul de la Mogosoaia, pentru a spune, totusi, strainilor, ca noi existam in veacul al XVII-lea si al XVIII-lea si suntem in stare sa facem ceva care seamana cu un castel in stil italian sau frantuzesc. Altceva nu aveam nimic de aratat, decat cel mai mult niste mici palate, pe Bulevardul Dacia, facute la sfarsitul veacului al XIX-lea, de pe la 1890-1900. Inainte, nimic…”, a declarat, oarecum dezamagit, istoricul Neagu Djuvara.