Criza, la minut, in portrete neretusate
    POZA:
 
 

Criza, la minut, in portrete neretusate

Din data: 10 Decembrie 2012 ora : 17:41:03
Se simtea nevoia, nu sunt eu singurul care o spune, sa mai vedem si o comedie inspirata din cotidianul nostru de fiecare zi, asa cum este el, cu criza lui cu tot! O comedie, adica o suita acida de portrete neretusate, care sa ne ajute sa ne despartim razand de acest prezent incalcit si mlastinos, mai bine zis de anumite fapte si intamplari care numai a mult visatei societati a tuturor posibilitatilor nu mai aduce…
Si iata ca Dragos Mostenescu, ghidusul scolit la academia de umor rafinat si coroziv numita „Chestiunea zilei”, si-a suflecat manecile si a scris o spumoasa comedie pe care a botezat-o ”Portret la minut”, numind-o si ”comedie bulevardiera”. Si nu doar ca a scris-o, ci a si pus-o in scena, dimpreuna cu Ovidiu Ianu, avand alaturi o trupa de actori pe cat de inimosi pe atat de talentati si avand numele „Teatrul Tineretului WOW Bucuresti”. Iar, dupa o vizionare”ca intre prieteni” in amfiteatrul liceului ”Mihai Viteazul „din Bucuresti, a urmat si premiera propriu-zisa pe scena Teatrului „Nottara”.

Intriga piesei este foarte simpla: o tanara familie, carora banca le-a luat apartamentul, se muta cu chirie intr-o garsoniera apartinand unui misterios apropitar care le percepe nici mai mult nici mai putin decat 300 de euro pe luna. De unde sa scoata banetul acesta el, Andrei, de profesie flautist (Ovidiu Ianu) sau ea, Marcela, pictorita aflata la inceput de cariera si, pe cale de consecinta, cam fara dever mare(Laura Cosoi)? Sau, macar, cine sa-i ajute ca sa le mai scada chiria?

De parca nu le erau de-ajuns belele de fiecare zi, i-a mai blagoslovit intamplarea si cu un vecin pisalog, Cornel (Dragos Mostenescu), ins plin de bune intentii declarate si parca anume facut pentru a pica pe capul bietilor tinerei exact ca musca-n lapte si tocmai atunci cand nu este chiar deloc nevoie de el. Colac peste pupaza!, intra in scena, in scena vietii cotidiene vreu sa zic, apropitarul, Arsene (Emil Mitrache), un aventurier de duzina, cu ifose de mare magnat, bineinteles… peste mari si tari. Care Arsene, se putea altfel?, incepe sa ii faca ochi dulci Marcelei, momind-o fie si cu acea visata reducere a chiriei. Noroc, insa, cu Felicia (Eugenia Serban), sora Marcelei, dama bine, nu zic nu, dar peste toate tare priceputa mestera in a tese snoave, idile si balade mai mult sau mai putin vesele si triste.

Fireste, pana la urma totul e bine cand se sfarseste cu bine! Scorneste Felicia o ditamai istorioara siropoasa despre surioarea ei, pe care Arsene, flacau tomnatic in ale caror tinereti se aflau bine ascunse si niscai flirturi cu (si acum) irezistibila Felicia, asa incat, pana la urma, chiria aia blestemata ajunge la doar 50 de euroi.

Morala fabulei e la mintea cocosului: ”fie criza cat de grea, vedem noi cum iesim din ea!”.
Cum spuneam, comedia este spumoasa, ca situatii, ca replici si este admirabil servita de toti cei cinci interpreti. Ovidiu Ianu face un rol de toata savoarea in Andrei, ziua vesel noapte trist, iar Dragos Mostenescu, exceleaza dand viata unui Cornel, flacau tomnatic inca neemancipat de sub fustita mamitii, asa dupa cum lui Emil Mitrache ii vine ca turnat personajul lui Arsene, cabotin bonom si , pe undeva, agreabil.

Despre cele doua surioare, ce sa mai spun? Laura Cosoi reuseste o Marcela seducatoare, amestec de poezie tinereasca si de strengareasca alintare, dupa cum Eugenia Serban face o Felicia de zile mari, punandu-si priceperea recunoscuta in folosul unui portret in alb si negru de zile mari.

Nu imi ramane decat sa aplaud aceasta comedie, relaxanta si cu niste talcuri bine chibzuite, invitandu-va, dragi prieteni, sa nu scapati ocazia de a o vedea in direct si in bune conditiuni.

de Serban Cionoff - 1774 afisari
 
         
 
4.8 - 11 voturi