Ana-Maria Paunescu i-a scris tatalui sau o scrisoare emotionanta
    POZA:
 
 

Ana-Maria Paunescu i-a scris tatalui sau o scrisoare emotionanta

Din data: 04 Noiembrie 2010 ora : 14:25:29
Durere, amaraciune si o doza semnificativa de duiosie – acestea sunt ingredientele scrisorii pe care Ana-Maria Paunescu a redactat-o pentru tatal sau, poetul si omul politic Adrian Paunescu. Acesta din urma se afla, de mai multe zile, internat in stare grava. Intitulata simplu “Catre tata”, emotionanta epistola contine rugamintile si sperantele Anei-Maria ca tatal sau sa se insanatoseasca si sa se intoarca acasa. Fiica lui Adrian Paunescu isi roaga parintele sa lupte pentru viata sa si sa nu cedeze intr-un moment in care o tara intreaga se roaga pentru el. “Nu am facut destule impreuna. Asa ca, haide, tata, ridica-ti ochii tristi si ia-o de la capat. Te rog sa crezi in tine si in toti cei care iti vor binele. Te rog sa ai rabdare cu noi si cu suferintele fizice. Te rog sa vrei sa fii din nou puternic. Am nevoie de tine. Nu mai vreau sa fie liniste in casa. Vreau sa iubesc din nou timpul. Vreau sa ma simt in siguranta. E noiembrie. Nu-mi place toamna, cand tie nu ti-e bine” - sunt doar cateva randuri din ceea ce i-a scris Ana-Maria Paunescu tatalui ei.
 
de Roxana Truta - 4413 afisari
 
         
 
4.9 - 15 voturi
 
 
 
 
 

Comentarii

* campuri obligatorii
 
  • In Memoriam, Adrian

    de Manole Gh. Firicel - 05-11-2010, la ora 14:52:36

    Cenaclul Flacara a fost emotia-imposibil de cenzurat- a
    generatiei mele. Pt. acele unice momente, pt. Poetul
    Adrian Paunescu : Mai stai, POETE PĂUNESCU
    ! Mai stai, te rog, Poete Păunescu, doar un
    pic , Copilul meu, să te citească, e
    prea mic ! Tu cântă-ţi rimele
    perfecte pe pământ, Nu lua cu tine geniul
    în mormânt ! Mai stai, te rog, Poete
    Păunescu, doar un pic , Copilul meu,
    să te înţeleagă, e prea
    mic ! Ca să petrecem un cenaclu ca-n
    poveşti Aş vrea să-i spun,
    în loc de-AI FOST, că EŞTI !
    03.noiembrie.2010 Manole Gheorghe Firicel
    http://gheorghefmanole.weebly.com Ora Şapte
    şi Un Sfert Prea cardiac ne-ai salutat, prea
    cordial Ai fost
    tăiat de-a lungul şi de-a
    latul; Un pacient lovit pieziş de vreme
    în spital Nu vede ochii lumii, plânsul, nici
    păcatul . Există blesteme,
    există iubire. Perechi cuminţi
    (?) Să ne iubim pe tunuri ne-ai lăsat
    , şi-acuma Ca să te rogi, te-ai dus
    în cer cu-ai tăi
    părinţi, Un sfert de oră
    după şapte.Şi ai stins lumina.
    Bibliografie (?Versografie?- în ordinea
    versurilor) De la un card

 
   
 
1