Stela Popescu s-a nascut intr-o familie de invatatori modesti, iar prima amintire pe care o are bine intiparita in memorie este invadarea Basarabiei de catre armata rusa. Atunci, in 1940, tatal ei considerat intelectual, deci dusman de clasa, este deportat in Siberia, iar mama se refugiaza, impreuna cu fiica in Romania, la Brasov.
„Dupa ce ne-am refugiat din Basarabia, din pricina razboiului, am fost repartizati in Ardeal. De acolo, am o amintire foarte trista. Ni s-a dat o camera la o familie de sasi, care nu intelegeau ce se intimpla in Basarabia. Intr-o zi, sasii au taiat un porc si mama i-a rugat sa ne vinda si noua doua kilograme, ca sa avem ce pune pe masa de sarbatori. Ei bine, a primit urmatorul raspuns: <Nu vind carne si nu eu te-am pus sa pleci din Basarabia si sa vii aici!>. Nu au trecut nici trei luni, au venit rusii peste noi, in ’44, au luat fetele si baietii de 16-17 ani si i-au dus la Dombas, unde nu erau lasati nici sa mearga la toaleta. Si, pe urma, cine plingea pe umarul mamei mele? Persoana care ii spusese: <Nu eu te-am pus sa vii aici>... Mama nu i-a replicat decit atit: <Nu iti doresc sa afli vreodata, de ce am plecat de la mama, de acasa>“…
Cu toate ca adolescenta i-a fost marcata de drama razboiului, Stela Popescu isi aminteste o intimplare ce ii readuce zimbetul pe buze. „In copilarie, eram un baietoi si sfisiam toate rochiile. Dar, de fiecare data cind imi aducea un lucru nou, mama scotea rochia cea veche, o calca, o apreta si o punea pe umeras. Pe urma imi spunea: <De cite ori iti voi cumpara un lucru, sa te uiti la cel vechi si sa vezi ce frumos e>. Si avea mare dreptate“, a povestit actrita pentru revista VIP.
In 1953, sustine examenul de admitere la facultate si este repartizata la Facultatea de Limba Rusa „Maxim Gorki“, la care renunta dupa un an si jumatate cand intra in echipa Teatrului Ministerului de Interne. In 1956 este admisa la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, iar in paralel continua sa sustina spectacole de teatru. La sfarsitul facultatii, este repartizata la Teatrul din Brasov, acolo unde ajunge sa sustina 400 de spectacole pe an. Din 1963 pana in 1969 joaca la Teatrului de Revista "Constantin Tanase".
In 1969, Stela paraseste Revista si se angajeaza la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedica sa continue colaborarea cu Radiodifuziunea Romana (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 pana in prezent. In paralel, sustine si o colaborare cu Revista Romaneasca, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea sa se casatoreasca in 1969, la putin timp dupa divortul de Dan Puican. Totodata, joaca in celebrul serial "Boema" de la Gradina Boema, spectacole care se inscriu in peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare.
Timp de 24 de ani cat a jucat la Teatrul de Comedie, vara, cand se incheia stagiunea teatrala, juca la Revista la Gradina Boema. La Teatrul de Comedie joaca din 1969 pana in 1993, cand revine la Teatrul de Revista "Constantin Tanase", unde lucreaza si in prezent. Pe scena Teatrului de Revista "Constantin Tanase" si pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu straluceste in piese precum "Omul care a vazut moartea", "Mama Boema", "Boema, slabiciunea mea" etc. A jucat 18 ani in "Presul", 12 ani in "Petitoarea" si 10 ani in "Plicul". A avut sansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.
In anii 1971-1979 face un cuplul memorabil, pe scena si la televiziune, cu Stefan Banica. Cat despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arsinel, care a inceput in 1979, acesta a fost garantia umorului de calitate si in prezent, dar si in trecut, cand textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.
In 1958, debuteaza in cinematografie in pelicula "Alo? Ati gresit numarul". A jucat in peste 25 de filme precum Nea Marin miliardar (1979), "Pe malul sting al Dunarii albastre" (1983), "In fiecare zi mi-e dor de tine" (1988), etc.
O femeie frumoasa si cocheta, mereu aranjata, Stela Popescu vorbeste si despre o veche pasiune a ei, la care insa a renuntat in favoarea teatrului. „Am vrut sa devin designer vestimentar, dar mi s-a parut greu si am renuntat. Sa fii actor e mult mai usor“, recunoaste doamna Stela Popescu. Dupa cei 50 de ani de televiziune, timp in care a avut un succes impresionant, dar si dupa intimplarile neprevazute si dureroase ale vietii, actrita este multumita si impacata cu tot ce a realizat pina la cei aproape 74 de ani. „Sint un om vesel si puternic, numai boala ma poate dobori. Ceea ce am facut pina acum – si am facut cu munca mea – este arhisuficient. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu Sophia Loren… Am venit intr-o zi suparata acasa si i-am zis lui Puiu: <Uite, eu sint buna cu toata lumea si oamenii ma birfesc pe la spate>. Iar el a spus: <Tu esti de vina. Nu trebuie sa pretinzi sa te iubeasca toata lumea, te iubesc destui oameni>. Si am inteles din chestia asta ca nu pot sa fiu pe placul tuturor“, a marturisit Stela Popescu pentru revista VIP.
Actrita a facut o cariera memorabila si in televiziune. A jucat in televiziune de la infiintare pana in prezent, in piese de teatru si emisiuni de divertisment, reusind sa transmita ceva din spiritul satiric si contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava sau Dan Mihaescu. TVR a scos pe piata DVD-urile "O stea printre stele" (2006) si "Stela si Arsinel" care reunesc cele mai memorabile aparitii TV ale Stelei Popescu.
Incepand jumatatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoare unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea si National TV
Joaca in serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum si in telenovelele "Razboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) si "Aniela" (2009-2010) unde face o creatie memorabila in rolul Coanei Chiva. In 2011 revine cu o participare speciala in telenovela Iubire si Onoare.
Filmografie:
„Nea Marin miliardar” (1979)
„Pe malul sting al Dunarii albastre” (1983)
„Zbor periculos” (1984)
„Maria Mirabela in Tranzistoria” (1989)
„Masini si Masini 2”- dublaj memorabil, Flo (voce vers.romana) (2006), (2011)
„Sexy Harem Ada-Kaleh” (2001)
„A doua cadere a Constantinopolului” (1994)
„Figurantii” (1987)
„In fiecare zi mi-e dor de tine” (1988)
„Secretul lui Nemesis” (1985)
„Vara sentimentala” (1985)
„Galax, omul papusa” (1984)
„Un petic de cer” (1984)
„Caruta cu mere” (1983)
„Am o idee” (1981)
„Ana si hotul” (1981)
„Grabeste-te incet” (1981)
„Drumuri in cumpana” (1978)
„Tufa de Venetia” (1977)
„Ultima noapte a singuratatii” (1976)
„Elixirul tineretii” (1975)
„Despre o anumita fericire” (1973)
„Dimitrie Cantemir” (1973)
„Asta-seara dansam in familie” (1972)
„Recomandari” (1971) (TV)
„Pantoful Cenusaresei” (1969)
„Vin ciclistii” (1968)
„Faust XX” (1966)
„Sarutul” (1965)
„Omul de langa tine” (1961)
„Alo? Ati gresit numarul” (1958)
Tot astazi ii uram „La multi ani!” si Adelei Marculescu.