Sanziana Pop s-a nascut pe 24 iunie 1939, la Cluj-Napoca. Prozatoarea si publicista Sanziana Pop este absolventa a Liceului German din Brasov (1950-1953), apoi a Liceului nr. 3 din acelasi oras (1953-1956) si a Facultatii de Filologie la Universitatea din Bucuresti (1956-1960). Dupa o perioada de colaborari la „Gazeta literara", „Scanteia tineretului" si „Luceafarul", se angajeaza redactor la „Luceafarul", unde in 1964 devine sef de sectie. Debuteaza editorial cu volumul „Nu te lasa niciodata”, aparut in 1966 si distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. In 1990 infiinteaza revista Formula AS, care devine repede un fenomen de succes, comercial, dar si sociocultural, atingand un tiraj putin obisnuit. De ce a avut asa de mare succes? Un raspuns frumos a dat intr-un interviu distinsa doamna Sanziana Pop: „s-a zidit de vie in Formula AS”.

 

Insa a existat si un moment de cotitura in viata revistei Formula As, despre care Sanziana Pop spunea: „In 1995, dupa ce prima garnitura redactionala, adica cei pentru care o facusem, m-au parasit. Normal! Eram sufocata financiar, in alte parti se castiga mult mai bine, nu mai aveau incredere in proiect. Erau ziaristi de linia intai, formati la presa de varf a vremii, obsedati de problemele politice ale zilei, in care eu nu ma regaseam. Dupa plecarea lor, am schimbat radical directiile revistei, si in numai doi ani, devenisem lideri autoritari de piata, cu un tiraj de 350.000 de exemplare. Din garnitura veche au ramas langa mine trei oameni: Ruxandra, Toma Roman si Carmen Murgasanu, care semneaza de douazeci de ani tehnoredactarea revistei”. A schimbat numele din As in Formula As si totul a revenit la normal…

 

Sanziana Pop este unul dintre cei mai inzestrati reporteri literari ai perioadei 1970-1980, formandu-se la scoala (si in fascinatia) lui Filip Brunea-Fox si Geo Bogza. Cea mai mare parte a scrisului i-a ramas in paginile revistelor. Reportajele din coloanele „Luceafarului" anilor '70 (multe semnate in colaborare cu Gabriela Melinescu) erau adevarate sarbatori sociostilistice, descoperind fetele sensibile ale realitatii, universul poetic inocent al copiilor handicapati, lumea pescarilor din Delta (fiinte fabuloase, din specia personajelor lui Panait Istrati si Stefan Banulescu), a oamenilor de la munte (indeosebi din regiunile Brasovului, Fagarasului, din defileul Rucar-Bran).

 

O parte din frenetica ei activitate de jurnalist adevarat va fi selectata in volumele „Viata cere viata” (1974, in colaborare cu Gabriela Melinescu), „Propuneri pentru paradis” (1975) si „Scrisori din linia intai” (1984), iar rezonantele ei se vor simti din plin in paginile revistei „Formula AS".

 

Ca prozator, Sanziana Pop se remarca in naratiunile din „Nu te lasa niciodata”, prin perceptia vitalist-panteista si senzualismul adolescentin, afine cu cele intalnite in proza din acesti ani scrisa de Gabriela Melinescu. Cele doua autoare au in comun frenezia trairii, un aer baietesc, dezinvolt, naturaletea stilului. Pop accentueaza latura nonconformista a feminitatii inca „neincepute" si totusi provocatoare (Vara). Autoarea Sanziana Pop nu are suflu epic, talentul ei se desfasoara pe spatii reduse, cu o spontaneitate si o „gratie lirica" speciala, care defineste o generatie de tineri scriitori de la mijlocul anilor '60.

 

Tot astazi le uram „La multi ani!” si Florentinei Opris, dar si Nouriei Nouri.