Ion Iliescu s-a nascut la 3 martie 1930, in Oltenita. Presedinte ales al Romaniei intre anii 1992-1996 si 2000-2004 si presedinte al CFSN intre 22 decembrie 1989 si 1992, Iliescu a fost in perioada 2004-2008 senator din partea PSD.
Fostul presedinte al Romaniei este o figura dominanta a politicii romanesti de dupa 1989. In timpul mandatelor sale de presedintie a inceput introducerea reformelor politice, sociale si economice postsocialiste, precum si procesul aderarii la NATO si finalizarea negocierilor de aderare la UE.
Ion Iliescu a intrat in Partidul Comunist Roman in 1953 si a devenit membru al Comitetului Central al PCR in 1965, insa, incepand cu 1971, a fost treptat marginalizat de Nicolae Ceausescu. Artizan al revolutiei romane din 1989, Iliescu a devenit presedintele Frontului Salvarii Nationale, iar ulterior, al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Tot el fost primul presedinte post-comunist al Romaniei care a servit in doua mandate constitutionale, 1992-1996, si 2000-2004, separate de mandatul lui Emil Constantinescu. In timpul celui de-al doilea mandat al sau, Romania a aderat la NATO si a incheiat negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. A reusit de asemenea sa stabilizeze politica romaneasca.
In 2005 a fost inceputa o ancheta pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu in mineriadele din 1990, in care minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma, au descins in Bucuresti pentru a inabusi manifestatiile antiguvernamentale. In replica, Iliescu a declarat ca scopul anchetei este „razbunarea” impotriva sa. In iunie 2009, Ion Iliescu a fost scos definitiv de sub urmarire penala in dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, in care era acuzat de genocid, complicitate la tortura, propaganda pentru razboi, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului si complicitate la rele tratamente.
La sfarsitul anului 2006, Ion Iliescu a fost ales presedinte de onoare al PSD.